Scandal la nivel internațional. De ce a fost suspendat clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri

Banca Mondială nu va mai elabora și publica clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Directorul general al Fondului Internațional Monetar, Kristalina Georgieva, ar fi exercitat presiuni pentru a îmbunătăți poziția Chinei în clasamentul “Doing Business” elaborat de Banca Mondială, în perioada când a condus instituția bancară. Problemele de etică descoperite în urma unei anchete privind raportul “Doing Business” au determinat Banca Mondială să renunțe complet la publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al băncii, citat de profit.ro.

Desfășurată de firma de avocatură WilmerHale la cererea comitetului de etică al Băncii Mondiale, ancheta relevă că o serie de nereguli identificate anterior cu privire la poziția mai multor țări în clasamentul Doing Business au survenit pe fondul presiunilor exercitate de foști și actuali angajați, inclusiv de către foști membri ai Consiliului Director.

Kristalina Georgieva și fostul președinte al Băncii Mondiale, Kim Yong Jim, sunt indicați că ar fi pus, direct și indirect, presiune pe echipa responsabilă cu elaborarea raportului Doing Business pentru îmbunătățirea pozițiilor ocupate de China și Arabia Saudită în clasamentele pentru anii 2018 și 2020. China ar fi trebuit să coboare 7 poziții în clasamentul “Doing Business 2018”, până pe locul 85, însă în raportul oficial apare pe locul 78, la fel ca în anul anterior. Similar, poziția Arabiei Saudite în raportul pentru 2020 a fost modificată pentru a reflecta o performanță crescută a economiei, în detrimentul Iordaniei și al Azerbaijanului.

“Dezaprob fundamental concluziile și interpretările anchetei (…) în ceea ce privește rolul meu legat de raportul Doing Business 2018”, a declarat Georgieva într-un comunicat.

Lansat în 2003, raportul Doing Business analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Raportul joacă un rol notabil în special în economiile emergente, guvernele citând îmbunătățirile reflectate în clasament pentru a atrage investiții străine.

Republica Moldova a pierdut o poziție ocupând locul 48 din 190 de state ale lumii în clasamentul Doing Business 2020.

#clasament #acuzatii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.