Cele 12 țări din lume în care criptomonedele sunt restricționate sau ilegale. Rusia se regăsește în listă

Încă din 2009, Bitcoin a fost una din cele mai controversate monede virtuale, la fel ca și celelalte monede care au urmat după. Deși criticat pe scară largă pentru volatilitatea sa, Bitcoin este văzut de unii, în special în lumea în curs de dezvoltare, ca un mecanism sigur în timpul furtunilor economice. Dar, pe măsură ce mai mulți oameni apelează la criptomonede, fie ca o investiție, fie ca un colac de salvare, toate aceste chestiuni au determinat anumite țări să ia o serie de restricții privind utilizarea lor.

Statutul juridic al Bitcoin și al altor monede alternative variază substanțial de la o țară la alta, în timp ce, în unele, relația fie urmează să fie definită corespunzător sau se schimbă constant. Majoritatea țărilor permit plățile cu Bitcoin, în timp ce altele au impus limite asupra modului în care Bitcoin poate fi utilizat, băncile interzicând clienților săi să facă tranzacții cu criptomonede. Iată statele în care se întâmplă acest lucru:

Algeria

În prezent, în Algeria este interzisă utilizarea criptomonedelor, în urma adoptării unei legi care datează încă din 2018, prin care este ilegală cumpărarea, vânzarea, utilizarea sau deținerea de monede virtuale, scrie euronews.com.

Bolivia

În Bolivia există o interdicție completă de utilizare a Bitcoin, încă din 2014. Banca Centrală Boliviană a emis o rezoluție care interzice Bitcoin și orice altă monedă care nu este reglementată de o țară sau de o zonă economică.

China

China a reprimat în forță utilizarea criptomonedelor în interiorul țării, după ce în prima jumătate din 2021, Bitcoin a cunoscut creșteri uriașe. Oficialii chinezi au lansat în repetate rânduri avertismente oamenilor săi să rămână departe de piața activelor digitale și au restricționat puternic activitățile de minat din țară, precum și schimburile valutare din China și din străinătate.

Pe 27 august, Yin Youping, directorul adjunct al Biroului pentru protecția drepturilor consumatorilor financiari ai Băncii Populare din China (PboC), a transmis că aceste cryptomonede sunt active speculative și a avertizat oamenii să „își protejeze buzunarele”.

Eforturile de a submina Bitcoin (o monedă descentralizată în afara controlului guvernelor și instituțiilor) sunt văzute în mare măsură ca o încercare a autorităților chineze de a-și impune propria lor monedă electronică.

PBoC încearcă să fie una dintre primele bănci centrale majore din lume care își lansează propria monedă digitală și, astfel, ar putea monitoriza mai atent tranzacțiile oamenilor săi.

Columbia

În Columbia, instituțiilor financiare nu li se permite să faciliteze tranzacțiile Bitcoin. Agenția guvernamentată Superintendencia Financiera a avertizat instituțiile financiare în 2014 că este posibil să nu „protejeze, să investească, să intermedieze sau să gestioneze operațiuni cu bani virtuali”.

Egipt

În Egipt, principalul organism consultativ islamic al țării, a emis un decret religios în 2018, clasificând tranzacțiile Bitcoin drept „haram”, adică ceva interzis de legea islamică. Deși nu erau obligatorii, legile bancare ale Egiptului au fost înăsprite în septembrie 2020 pentru a împiedica tranzacționarea sau promovarea de criptomonede fără o licență a Băncii Centrale.

Indonezia

Banca Centrală din Indonezia a emis reglementări care interzic utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, ca mijloc de plată de la 1 ianuarie 2018.

Iran

Iranul are o relație complexă cu Bitcoinul. În loc să se sustragă de la posibile consecințe financiare nefaste, țara a apelat, în schimb la practica profitabilă a mineritului Bitcoin pentru a finanța importurile.

În timp ce Banca Centrală interzice tranzacționarea criptomonedelor din străinătate, a încurajat tranzacționarea Bitcoin în interiorul țarii, oferind chiar stimulente.

Aproximativ 4,5 la sută din tranzacționarea mondială de Bitcoin are loc în Iran, care, potrivit companiei Elliptic, ar putea reprezenta venituri de peste 1 miliard de dolari (843 milioane de euro). Pentru ca industria crypto să înflorească, Iranul a oferit celor care minează în mod autorizat energie ieftină, cu o condiție clară: toate criptomonedele minate să fie vândute Băncii Centrale.

Cu toate acestea, tranzacționarea fără licență „scurge” în fiecare zi mai mult de 2 GW din rețeaua națională, provocând lipsuri de energie electrică. În acest scop, autoritățile iraniene au emis o interdicție de patru luni pentru mineritul Bitcoin, ce este valabilă până pe 22 septembrie 2021.

Nepal

Banca Rastra din Nepal a declarat Bitcoin ca fiind o monedă ilegală din august 2017.

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este singura țară europeană care are până acum o interdicție oficială asupra criptomonedelor, precum Bitcoin sau Ethereum.

Rusia

În timp ce criptomoneda nu este interzisă în Rusia, există un conflict în curs de desfășurare împotriva utilizării sale.

Rusia a adoptat primele sale legi pentru reglementarea criptomonedelor în iulie 2020, care a desemnat pentru prima dată criptomoneda drept proprietate supusă impozitării. Legea, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 interzice și funcționarilor publici ruși să dețină active criptografice.

Președintele rus, Vladimir Puțin, a legat în mod repetat criptomoneda de activitatea infracțională, solicitând o atenție sporită în special tranzacțiilor transfrontaliere cu criptomonede.

În iulie, procurorul general a anunțat o nouă propunere de legislație care să permită polițiștilor confiscarea criptomonedelor care sunt considerate ca fiind obținute ilegal, fiind asemănate chiar cu luare de mită.

Turcia

Turcii s-au orientat către criptomonede pe măsură ce lira turcească a căzut în valoare, al care se adaugă o inflație ce a atins un nivel maxim în aprilie. La 16 aprilie 2021, Banca Centrală a Republicii Turcia a emis un regulament care interzice utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, direct sau indirect, pentru a plăti bunuri și servicii.

Vietnam

Banca de Stat din Vietnam a declarat că emiterea, furnizarea și utilizarea Bitcoin și a altor criptomonede sunt ilegale ca mijloc de plată și sunt supuse pedepsei amenzilor de la 150 milioane dong vietnamezi (echivalentul 5.600 de euro) la 200 milioane dong (7.445 de euro).

Cu toate acestea, guvernul nu interzice tranzacționarea Bitcoin sau deținerea acestora ca active.

#ilegal #tari #criptomonede #restrictii #bitcoin #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.