Moldovenii se înghesuie să ia credite. Cu cât s-au ieftinit împrumuturile

Moldovenii se grăbesc să cumpere tot ce au visat și n-au îndrăznit în 2020 – an de criză: produse electronice, electro-casnice sau locuințe. Datele Băncii Naționale arată că în luna august 2021, creditele noi acordate au constituit 4 miliarde de lei, în creștere cu 53,6 la sută față de luna august 2020.

Din suma totală a împrumuturilor acordate, 70 la sută sau 2,7 miliarde de lei sunt credite în monedă națională, cu 13,5 la sută mai puțin față de luna precedentă și 43 la sută mai mult comparativ cu august 2020.

Totodată, 29,8 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 1 199,0 milioane lei (+7,2 la sută față de luna precedentă și +90,6 la sută față de august 2020).

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,3 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 32,2 la sută din totalul creditelor. Perioada scurtă de timp pentru care sunt acordate creditele denotă faptul că în mare parte băncile acordă împrumuturi de consum.

Rata medie la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 6,78 la sută, la cele în valută – 3,89 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,44 la sută. Comparativ cu luna precedentă, creditele s-au ieftinit cu 0,11 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,23 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 8,62 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 5,44 la sută. La creditele în valută, rata medie s-a micșorat cu 0,01 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 3,89 la sută și persoanelor fizice – cu o rată de 6,97 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la acest tip de credite.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a scăzut cu 1,02 p.p., la cele în valută – cu 0,30 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,25 p.p.

#consum #ieftinire #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.