Moldovenii se înghesuie să ia credite. Cu cât s-au ieftinit împrumuturile

Moldovenii se grăbesc să cumpere tot ce au visat și n-au îndrăznit în 2020 – an de criză: produse electronice, electro-casnice sau locuințe. Datele Băncii Naționale arată că în luna august 2021, creditele noi acordate au constituit 4 miliarde de lei, în creștere cu 53,6 la sută față de luna august 2020.

Din suma totală a împrumuturilor acordate, 70 la sută sau 2,7 miliarde de lei sunt credite în monedă națională, cu 13,5 la sută mai puțin față de luna precedentă și 43 la sută mai mult comparativ cu august 2020.

Totodată, 29,8 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 1 199,0 milioane lei (+7,2 la sută față de luna precedentă și +90,6 la sută față de august 2020).

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,3 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 32,2 la sută din totalul creditelor. Perioada scurtă de timp pentru care sunt acordate creditele denotă faptul că în mare parte băncile acordă împrumuturi de consum.

Rata medie la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 6,78 la sută, la cele în valută – 3,89 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,44 la sută. Comparativ cu luna precedentă, creditele s-au ieftinit cu 0,11 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,23 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 8,62 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 5,44 la sută. La creditele în valută, rata medie s-a micșorat cu 0,01 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 3,89 la sută și persoanelor fizice – cu o rată de 6,97 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la acest tip de credite.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a scăzut cu 1,02 p.p., la cele în valută – cu 0,30 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,25 p.p.

#consum #ieftinire #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.