Șefa Băncii Centrale Europene: Criza energiei din Europa ar putea deveni cronică. Când situația va reveni la normal

Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, avertizează că volatilitatea preţurilor energiei ar putea dura şi după soluţionarea problemelor de aprovizionare generate de pandemie la nivel mondial. Ea prevede că actuala criză a energiei se poate prelungi până la reorientarea către alte surse de energie. Între timp, industriile mari consumatoare de energie sunt puternic lovite de creșterile de preț.

Actuala perioadă este una „de ajustare“ în procesul de reorientare dinspre combustibilii fosili către regenerabile, proces care va genera presiuni inflaţioniste. Inflaţia se va stabiliza însă anul viitor, potrivit şefei BCE. Criza energiei se adânceşte, provocând probleme şi în alte industrii, cum ar fi cea a metalelor şi îngrăşămintelor şi determină noi măsuri din partea guvernelor pentru susţinerea consumatorilor. Petrolul ar putea urca la peste 80 dolari pe baril pe fondul acestei crize. Gazprom, acuzat că a contribuit la aceasta, se pregăteşte să-şi crească producţia, misiunea sa numărul unu fiind de „a fi un furnizor de încredere pe plan intern şi extern“.

Zona euro este afectată, ca multe alte regiuni ale lumii, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare de către pandemie. Şi totuşi, creşterea dramatică a preţurilor energiei şi impactul acesteia asupra direcţiei inflaţiei ar putea constitui o problemă mult mai de durată pentru regiune, avertizează preşedinta BCE, Christine Lagarde, potrivit CNBC.

„Lucrurile se vor aşeza odată cu identificarea de noi surse de energie“, a arătat aceasta, descriind actualul mediu economic drept „o perioadă de ajustare“. „Energia va fi probabil o problemă mai de durată pe fondul reorientării către alte surse de energie“.

Unii specialişti din cadrul industriei au sugerat că majorările recente de preţuri, în special la gaze naturale, sunt accentuate de noile politici pe climat ale UE. Oficialii UE insistă că blocul nu este de vină pentru aceste majorări. În opinia şefei BCE, această tranziţie va împinge preţurile în sus pentru o perioadă şi probabil, ulterior, va avea un oarecare impact deflaţionist.

Un grup reprezentând unii dintre cei mai mari producători de metale din lume i-a avertizat pe politicienii europeni că criza energiei riscă să perturbe campania de „înverzire“ a regiunii şi să-i forţeze pe producători să se relocheze, potrivit Bloomberg. Grupul a cerut în acest context un sprijin sporit pentru sector.

Criza energetică provoacă probleme şi în sectorul îngrăşămintelor, un alt producător european anunţând că-şi reduce producţia din cauza preţurilor ridicate la gaze.

Vitol Group, cel mai mare trader petrolier independent al lumii, se aşteaptă ca petrolul să urce la peste 80 de dolari, criza energiei urmând să determine o creştere a cererii mondiale de ţiţei.

Unele guverne, în special cele din Spania, Grecia şi Franţa au început să intervină pentru a diminua impactul asupra cetăţenilor. Recent, Italia a promis subvenţii energetice de 3 miliarde de euro pentru a-şi menţine redresarea economică ameninţată de criza energetică, potrivit Financial Times.

În tot acest context, gigantul rus Gazprom, acuzat că ar contribui la această criză, a anunţat că îşi pregăteşte masivul câmp Urengoy din Vestul Siberiei de producţie de vârf în viitorul sezon de încălzire, notează Bloomberg.

„Misiunea numărul unu a Gazprom este să garanteze o perioadă de toamnă-iarnă de succes, să fie un furnizor de încredere de gaze pentru clienţii interni şi străini pe perioada de vârf al cererii“, a declarat şeful companiei, Alexei Miller.

#Christine Lagarde #criza energiei #cresterea preturilor #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.