Lupta pentru capitala de nord a țării! Intră PDM în cursă?

28 Sept. 2021, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2021, 11:14 // Actual //  bani.md

Partidul Democrat din Moldova (PDM) nu a hotărât deocamdată dacă va avea sau nu un candidat la alegerile locale din orașul Bălți care se vor desfășura pe 21 noiembrie curent. Despre aceasta a declarat președintele de onoare al formațiunii, Dumitru Diacov, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, citat de realitatea.md.

Nu pot să vă spun încă. Decizia finală încă nu este luată. Posibil că o să sprijinim pe cineva. Poate vom merge și cu candidatul nostru. Deja sunt mulți, deja gălăgia acolo e mare”, a explicat Dumitru Diacov, precizând că decizia finală posibil să fie luată într-o săptămână.

Amintim că Renato Usatîi și-a dat demisia din funcția de primar al orașului Bălți, în cadrul unei întruniri cu cetățenii în fața primăriei. Intenția a fost anunțată inițial după ce a acumulat un scor modest la alegerile parlamentare anticipate. Anterior, într-o intervenție live pe pagina sa de Facebook, Usatîi s-a declarat mai convins ca niciodată că a luat decizia corectă și din acest motiv i-a invitat pe bălțeni „la raport”.

Alegerile locale noi urmează să se desfășoare în 15 localități din țară. Exact acum o săptămână, pe 21 septembrie, a început campania electorală. Chiar și așa, oficial, se cunoaște la Bălți despre candidatul PAS – Boris Marcoci. Printre altele, s-a mai auzit despre Alexandr Nesterovschi din partea PSRM, Nelu Straciuc din partea PACE, dar și fosta membră a Platformei DA, Arina Spătaru – la fel candidați pentru funcția de primar la Bălți.

21 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.