Olga Bondarciuc, notara care a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon, reținută de INTERPOL

Olga Bondarciuc, cunoscută în spațiul public drept notara lui Plahotniuc a fost reținută în Belgia. Aceasta a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon.

Ca urmare a acțiunilor angajaților BNC Interpol și a partenerilor de peste hotare, astăzi 27 septembrie, Olga Bondarciuc, a fost reținută în Belgia. La 22 aprilie 2020 în adresa Secretariatului General al OIPC Interpol a fost transmisă solicitarea referitor la anunțarea în căutare internațională în vederea localizării Olgăi Bondaricuc, în vârstă de 44 de ani, care activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, create și conduse de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă, se arată într-un comunicat de presă al Poliției.

Potrivit sursei citate, la 4 iunie 2021, aceasta a fost anunțată în căutare internațională în vederea arestării și extrădării.

Olga Bondarciuc a fost reținută în Belgia în baza difuziunii de căutare internațională emise în baza solicitării BNC Interpol Chișinău. În aceeași zi de către autoritățile belgiene a fost confirmat arestul persoanei în cauză. Aceasta urmează a fi extrădată autorităților din Republica Moldova.

Olga Bondarciuc a fost vizată în raportul Kroll 2, ea fiind unul dintre acţionarii Unibank, după ce s-a împrumutat cu milioane de lei. Ea a ajuns în atenția opiniei publice după ce a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor sau Veaceslav Platon. Anterior, Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, scrie ZDG.

La 2 iunie 2020, notara a declarat că ar fi fost amenințată să semneze mai multe documente pregătite de avocații lui Platon prin care să afirme că a emis acte la solicitarea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc împotriva controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Bondarciuc sublinia atunci că toate actele pe care le-a emis au fost în conformitate cu legislația.

Tot în luna iunie a anului 2020, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a acuzat-o pe Bondarciuc că ar fi falsificat mai multe documente prin care acesta a fost condamnat la închisoare.

Olga Bondarciuc i-ar fi prestat servicii de notariat și pentru ex-președintele R. Moldova, Igor Dodon.

La începutul acestui an, ZDG a intrat în posesia unor documente care demonstrează că Olga Bondarciuc ar fi oficializat mai multe acte la solicitarea lui Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova.

În luna iulie a anului 2013, Bondarciuc ar fi legalizat un contract de credit ai căror debitori sunt Igor Dodon și soția sa, Galina Dodon. Creditul a fost contractat de la BC „Victoriabank” SA. Cel mai probabil, este vorba despre creditul în valoare de 1,477 milioane de lei pe care Igor Dodon l-a obținut de la această bancă în anul 2013, cu o rată anuală de doar 8% și a cărei scadență este anul 2028. Acesta este indicat și în declarațiile de avere și interese depuse de Igor Dodon.

Totodată, în luna iulie a anului 2013, Bondarciuc a legalizat și contractul de vânzare – cumpărare a casei în care locuiește familia Dodon.

#notara #Olga Bondarciuc #retinuta #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.