Optimism din toate părțile. Ce ne prevestește Banca Mondială

Economia Republicii Moldova renaște ca pasarea Phoenix. Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru următorii trei ani. A majorat prognoza pentru creșterea PIB a Moldovei pentru anul 2021 cu 3 puncte procentuale – de la 3,8% la 6,8%, potrivit prognozei economice pentru Europa și Asia Centrală publicate de Banca Mondială „Concurența și recuperarea întreprinderilor după pandemia COVID-19”

Experții BM au majorat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%.

După scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul pandemiei și a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid și se așteaptă ca creșterea să fie mai mare decât potențialul pe termen mediu. Prognozele pe termen scurt și mediu se bazează pe ipoteze pe implementarea unui program de reformă ambițios și sprijin financiar susținut. În cazul în care situația pandemică se va agrava, autoritățile trebuie să se concentreze în primul rând asupra sectorului sănătății pentru a gestiona pandemia prin stabilirea unui echilibru între reformele pe termen lung și măsurile de atenuare.

Pandemia a sărăcit moldovenii

Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe. În acest context, se așteaptă ca noul Guvern să implementeze un program ambițios de reformă structurală pentru a spori competitivitatea (reforma justiției, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, etc.), sprijinind în același timp o redresare economică cu un impuls fiscal mai puternic.

În anul 2021, Banca Mondială se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 6,8%. Este vorba de o creștere puternică a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale, ceea ce a contribuit la o creștere semnificativă a consumului privat. Investițiile au crescut cu 20% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și reaprovizionarea după blocare au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor. După o recesiune puternică anul trecut, s-au observat schimbări pozitive în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, încă a existat o recesiune în sectorul agricol.

#prognoza #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.