(VIDEO) Cum arată locul în care ajung hainele marilor case de modă ale Europei

Mărcile de modă produc în exces pentru a satisface cerințele tendințelor, iar țările din Africa de Vest se îneacă sub greutatea deșeurilor expediate săptămânal pe țărmurile lor. Thomas Naadi, de la BBC Africa, investighează de ce donațiile și hainele reciclate ajung de fapt la groapa de gunoi.

Africa a devenit groapa de gunoi a marilor case de modă din Europa. În Ghana există depozite de deșeuri cu munți de haine vechi importate din Europa, înalte de peste 100 de metri. Dintre hainele pe care le aruncăm, abia zece la sută sunt refolosite, potrivit asociației Ecotextil. Cea mai mare parte din restul de nouăzeci de procente merge către țările subdezvoltate. În Ghana, de exemplu, uriașa piață Kantamanto din Accra primește 400 000 de tone de textile europene în fiecare an, scrie Aleph News.

Alte transporturi călătoresc din Europa către Nigeria, Pakistan și multe alte țări. Exportul de deșeuri textile – susțin unii – are avantajele și dezavantajele sale: cei care îl apără vorbesc despre locurile de muncă pe care le generează – 30.000 de persoane trăiesc din vânzarea acestor articole de îmbrăcăminte numai pe piața din Kantamanto – și subliniază faptul că oferă îmbrăcăminte pentru persoanele cu puține resurse. Criticii susțin că acest export de haine uzate reprezintă o frână pentru industria textilă din țările mai puțin dezvoltate și că provoacă, de asemenea, multă poluare. Rwanda, de fapt, a refuzat să importe deșeuri textile.

Este nevoie urgentă de o reglementare internațională

Ghana – spre deosebire de Rwanda – primește tone de haine aruncate. Și, în afară de piața existentă, care reușește să reutilizeze o parte din materiale, o parte semnificativă ajunge în gropile de gunoi poluante, creând adevărați munți de peste o sută de metri înălțime de țesături – majoritatea sintetice – care putrezesc la soare.

Acești munți se prăbușesc adesea peste Golful Guineea, înfundând plasele pescarilor, poluând apele și deteriorând ecosistemul, ceea ce, la rândul său, distruge sursele naturale de producție alimentară pentru economia locală. Prin urmare, experții solicită o reglementare internațională urgentă a gestionării acestor deșeuri și, nu mai puțin urgent, un consum rezonabil de textile în Occident.

#case de moda #donatii de haine #deseuri #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.