(VIDEO) Cum arată locul în care ajung hainele marilor case de modă ale Europei

Mărcile de modă produc în exces pentru a satisface cerințele tendințelor, iar țările din Africa de Vest se îneacă sub greutatea deșeurilor expediate săptămânal pe țărmurile lor. Thomas Naadi, de la BBC Africa, investighează de ce donațiile și hainele reciclate ajung de fapt la groapa de gunoi.

Africa a devenit groapa de gunoi a marilor case de modă din Europa. În Ghana există depozite de deșeuri cu munți de haine vechi importate din Europa, înalte de peste 100 de metri. Dintre hainele pe care le aruncăm, abia zece la sută sunt refolosite, potrivit asociației Ecotextil. Cea mai mare parte din restul de nouăzeci de procente merge către țările subdezvoltate. În Ghana, de exemplu, uriașa piață Kantamanto din Accra primește 400 000 de tone de textile europene în fiecare an, scrie Aleph News.

Alte transporturi călătoresc din Europa către Nigeria, Pakistan și multe alte țări. Exportul de deșeuri textile – susțin unii – are avantajele și dezavantajele sale: cei care îl apără vorbesc despre locurile de muncă pe care le generează – 30.000 de persoane trăiesc din vânzarea acestor articole de îmbrăcăminte numai pe piața din Kantamanto – și subliniază faptul că oferă îmbrăcăminte pentru persoanele cu puține resurse. Criticii susțin că acest export de haine uzate reprezintă o frână pentru industria textilă din țările mai puțin dezvoltate și că provoacă, de asemenea, multă poluare. Rwanda, de fapt, a refuzat să importe deșeuri textile.

Este nevoie urgentă de o reglementare internațională

Ghana – spre deosebire de Rwanda – primește tone de haine aruncate. Și, în afară de piața existentă, care reușește să reutilizeze o parte din materiale, o parte semnificativă ajunge în gropile de gunoi poluante, creând adevărați munți de peste o sută de metri înălțime de țesături – majoritatea sintetice – care putrezesc la soare.

Acești munți se prăbușesc adesea peste Golful Guineea, înfundând plasele pescarilor, poluând apele și deteriorând ecosistemul, ceea ce, la rândul său, distruge sursele naturale de producție alimentară pentru economia locală. Prin urmare, experții solicită o reglementare internațională urgentă a gestionării acestor deșeuri și, nu mai puțin urgent, un consum rezonabil de textile în Occident.

#case de moda #donatii de haine #deseuri #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi