Vinul Moldovei este tot mai apreciat de către consumatorii din țară, iar consumul de vin devine, în sfârșit, o cultură.

Ne place să degustăm, să apreciem calitatea vinurilor, să știm soiul de vin pe care îl consumăm și, totodată, un lucru benefic care este văzut – impactul și imaginea vinului pe piața internațională și anume faptul că suntem deja cunoscuți nu doar pentru un preț accesibil așa cum era acum 10 ani, ci și pentru calitate.

Astăzi, cu doamna Cristina Frolov vom discuta despre industria vinului, despre piață de desfacere și potențialul acestui produs pe piața externă.

NOTĂ. Interviul a fost filmat pe data de 8 octombrie 2021. 

Doamna Frolov, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră și vă rugăm să ne spuneți despre cum vedeți astăzi piața vinului în Republica Moldova.

Cristina Frolov: Cu siguranță efortul producătorilor care în ultimii ani au promovat foarte intens cultura vinului aici, acasă, datorită producătorilor care au deschis crame

și oferă servicii turistice astfel, cultivând cultura și consumul vinului într-o atmosferă și intr-un în anturaj corect, cu asocieri gastronomice corecte, de asemenea trebuie să mulțumim tuturor specialiștilor din domeniu somelierilor, specialiștilor din restaurante sau lucrătorilor din domeniul HORECA, celor care au deschis wine-baruri și au transformat restaurantele în mici hub-uri, centre culturale în ale vinului și ale gastronomiei și lucrează cot la cot împreună cu Oficiul Național al Viei și vinului și cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, întru a promova vinul ca fiind un element de cultură și nu o băutură.

Un fenomen pe care îl urmărim.

– Astăzi vorbim despre mai multe piețe de desfacere pentru vinul Republicii Moldova, întru promovarea exporturilor. Care sunt planurile și viziunea Oficiului Național în acest sens?

Cristina Frolov:  În urma unei reforme interne pe care am început-o de îndată ce am intrat în acest Oficiu, mi-am ocupat locul de director al Oficiului Național al Viei și Vinului, conform acestei reforme instituția lucrează pe patru axe strategice – de dezvoltare pentru întreaga industrie.

Prima și cea mai importantă axă este promovarea și consolidarea imaginii Moldovei ca un important stat vitivinicol și cea de a doua este identificarea a noi oportunități de export și lărgirea distribuției exportului de vinuri și produselor viticole din Republica Moldova.

Conform acestor două axe, una dintre cele mai importante provocări cu care ne confruntăm astăzi, este creșterea piețelor de desfacere, de fapt, numărul de piețe de desfacere care ar consuma vin cu valoare adăugată.

În ultimii ani suntem martori și ne bucurăm, să spunem, să afirmăm, a unei creșteri importante a consumului și a exportului de vin îmbuteliat din Republica Moldova.

Dacă până acum doi ani, până la pandemie, raportul exportului constituia 30% vinuri îmbuteliate și 70% vinuri vrac, din cauza inclusiv și a pandemiei și a schimbărilor globale la nivel de consum, astăzi suntem martorii unei creșteri majore a exportului vinurilor îmbuteliate cu valoare adăugată mai mare.

De aceea, exportul sumar este mult mai mare decât a fost până acum or, exportul de vinuri îmbuteliate este de 40% versus 60% vinuri în vrac.

Deci dacă am compara anul 2021 cu anul 2020, putem cu siguranță spune că valoric exportul de vinuri a crescut cu 14%, chiar dacă în volum avem o scădere de circa 10%, valoarea adăugată este mai mare. Putem concluziona că vinul de calitate a fost exportat mai mult inclusiv în țările din regiune, pentru că România este piața numărul unu pentru noi și, la fel, avem o creștere generală a exportului de vinuri îmbuteliate.

Valoarea acestora a crescut cu 26%, comparând anul 2021 cu anul 2020, aceeași perioadă.

Chiar dacă avem 6% creștere în volum, valoric este o creștere de 26%. Asta ne dă speranțe, de fapt, că toate eforturile care au fost depuse de Oficiul Național vișinului pentru a promova brandul de țară vinicolă Wine of Moldova – o Legendă Vie pe piețele emergente și inclusiv cea de România, dă roade.

– Spuneați că România reprezintă principala piață pentru vinurile din Republica Moldova, însă există și piețe exotice, care consumă vinurile noastre autohtone?

Cristina Frolov:  Cu siguranță, da. Producătorii noștri exportă în circa 60 de țări ale lumii și pe toate continentele unde există importatori. Anul acesta vinurile Moldovei au ajuns, inclusiv, și în America de Sud, în Brazilia. Iarăși, acest lucru denotă faptul că eforturile industriei dau rezultate.

– Acum ce piețe sunt țintite?

Cristina Frolov:  Pentru noi, pentru perioada imediat următoare, cu siguranță suntem interesați să ne concentrăm eforturile mai ales în regiune, pentru că avem alături un stat vitivinicol – România –  fiind unul dintre consumatori de importanță majoră. Trebuie să ne consolidăm pozițiile acolo.

La moment deținem 4% din cota de piață și am pus ca target în următorii trei ani să creștem la 8% din piață. Piața crește anual cu circa 3% și ne dorim o creștere mai mare.

Un alt consumator mare de vinuri este Ucraina, un stat pe care cumva l-am ignorat în ultimii ani pentru că este complicat. Deci, este o piață complicată și este foarte important să ne consolidăm eforturile și să mergem cu toată industria în acest stat pentru a depăși acele obstacole cu care se confruntă producătorii și anume un brand de țară prea puțin cunoscut, sau cunoscut pentru vinuri demiseci și demidulci, niște reminiscențe ale fostei Uniuni Sovietice.

Cumva s-au păstrat încă niște preconcepții.

Anul acesta ONVV a reușit să deschidă această piață pentru 15 producători noi de Republica Moldova, inclusiv vinuri scumpe și foarte scumpe. Asta ne bucură, pentru că un astfel de rezultat arată că doar împreună și doar consolidat, industria poate să depășească orice bariere.

– Spuneați despre un termen scurt. Pe termen mediu..?

Cristina Frolov: Deci pe termen scurt și mediu avem România, Ucraina, despre care am spus. O altă țară în care stăm foarte bine la capitolul exporturi vinuri în butelii este Polonia – liderul  în volum în Uniunea Europeană. Este o piață care se schimbă foarte rapid și presupunem că este o următoare Germanie, dacă să vorbim despre o piață vitivinicolă. În Polonia de dorim o schimbare a percepției consumatorului față de vinurile moldovenești.

O altă direcție, care arată o creștere forte mare, este cea a Regatului Unit. În urma Brexitului au apărut anumite oportunități pentru producătorii din Republica Moldova și anul acesta planificăm un exercițiu care ar urma să deschidă piața pentru alți zece producători din Republica Moldova.

Mergem în Anglia și spre fârșitul acestui an și pe termen mediu.

Una dintre piețele care reprezintă un lider în zona asiatică, este piața din Japonia, o țară la fel foarte complicată din punct de vedere al organizării și deciziilor pe care le iau. Iau deciziile destul de încet: măsoară de șapte ori și abia la opta taie, de aceea este foarte important să acționăm prin intermediul  unor jucători care au un renume de fapt în această piață, să facem un transfer de imagine și de încredere de la acel partener pe care vrem să-l identificăm și să prin intermediul acestuia să deschidem piața și să ajutăm de fapt alți 10- 15 producători să ajungă în această piață.

Pe termen mediu suntem foarte interesați de piețe emergente precum China, Statele Unite, țările de Nord, de ce nu, și țările cu monopol de stat cum ar fi Norvegia, Suedia și Canada – piețe complicate pentru că doar statul este cel care organizează tendere și face import de băuturi, inclusiv și vinuri. Construirea pe termen lung a unei relații cu aceste instituțiți de stat, cu agenții de stat ar permite efectuarea mai multor tendere și licitații și astfel producătorii ar avea șanse mai mari să ajungă pe o piață controlată. Odată ce vinurile sunt acolo, deja este ușor: pentru că monopolul de stat are o acoperire destul de mare.

Monopolul de stat are patru- cinci- șase sute de magazine în toată țara, în unele țări mai mult, ceea ce asigură deja o expunere masivă pentru pentru Moldova. Ne dorim un raft mare în aceste magazine: să intrăm și să vedem frumos scris sus „Moldova” și oferta vinicolă  a Moldovei să fie reprezentată pe larg: atât de producătorii mari, cât și de cei mici,  să avem ofertă completă.

– Există ofertă pe piața națională pentru o asemenea provocare? Vorbim despre o creștere masivă a cotei pe piața României, acapararea de noi piețe? Sunt pregătiți producătorii noștri?

Cristina Frolov:  Tindem să creștem în continuare acest raport,  să modificăm raportul de vinuri exportate în vrac versus vinuri îmbuteliate.

Avem celelalte 60% de vinuri vrac care sunt exportate și vrem cumva să luăm cota parte din cele 60%. În același timp, mai există alte două axe strategice care ar urma să întărească primele două axe.

Ar urma să discutăm despre celelalte două axe strategice care cumva vin să consolideze eforturile și să asigure îndeplinirea primei și celei de a doua.

Axa strategică numărul trei este dezvoltarea durabilă a industriei vitivinicole. Tradusă, această axă ar însemna întărirea capacității industriei. La moment, sectorul se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce ține de oferta de struguri – materie primă. Producătorii nu au aprovizionare completă și oferta pe care o are astăzi Republica Moldova nu corespunde întocmai cu cererea globală.

Macroeconomic aceste două nu corespund totalmente și asta pune foarte multe piedici și iarăși, exportatorului, celui care cumpără strugurii de la fermier și îi recoltează.

Considerăm că în următorii ani este necesar să identificăm o strategie de plantare pentru următorii 10 ani, un exercițiu care ar urma să identifice acele soiuri de struguri strategice care nu doar că se potrivesc bine pe teritoriul Republicii Moldova și au potențial de recoltare mare, dar mai și sunt și rezistente la schimbările climatice și vor putea fi vândute în următorii 30 de ani.

Înțelegem că o plantă odată sădită trebuie să dea roade și să vândă strugurii, să aducă un profit producătorului timp de 20-30-40 de ani, în funcție de tehnica de recoltare.

Asta fiind problema majoră a industriei, este absolut primordial ca toate eforturile statului să se concentreze pe a remedia și a găsi soluții de a susține producătorul pentru plantarea celor 30000 de hectare de struguri de care are nevoie acum țara noastră și consolidarea industriei din interior, inclusiv la capitolul învățare.

Piața este una foarte schimbătoare. Înțelegem că, timp de doi ani s-a schimbat comportamentul consumatorului, s-au schimbat piețele, felul în care se vinde vinul.

Înțelegem că HORECA la moment nu mai deține acea pondere pe care o avea în trecut, resursele digitale sunt în creștere, comerțul tradițional dar și rețelele mari sunt în continuare vânzători mari, dar dacă până acuma vindeau vinuri de la mediu în jos, acum observăm o tendință că vinurile scumpe se vând foarte bine în rețele comerciale.

S-a schimbat foarte mult comportamentul consumatorului. Este necesar și noi să ne adaptăm acestor solicitări, să fim flexibili, să fim rapizi și atenți la tot ce se întâmplă pe piața globală.

– Există deja colaborări inițiate cu instituțiile de resort în vederea fortificării producătorilor de struguri pentru vin?

Cristina Frolov: Cu siguranță mergem în această direcție. Ne-am concentrat în primă instanță în identificarea unor parteneri noi, a unor surse de finanțare noi pentru instituția pe care o conduc și pentru prima dată în istorie Uniunea Europeană a devenit un partener Strategic pentru industria vitivinicolă și avem proiecte care sunt finanțate de aceasta. Ulterior, proiectele despre care vorbim, care ar urma să ajute industria să aibă o viziune în ce să investească în următorii 10 ani – la fel suntem în discuții cu un partener de dezvoltare care ar putea finanța un astfel de exercițiu.

Sunt foarte multe proiecte și de research and development, de Cercetare și Dezvoltare a Industriei, inclusiv pe aceeași undă, cum ar veni, identificarea acelor soiuri aici acasă, să găsim acele soiuri de struguri rezistente și cu o cerere globală mare.

În paralel, am semnat și acorduri cu instituții similare – sau care ne pot ajuta – în România, mai ales pentru că avem în comun foarte mult, inclusiv și soiuri autohtone dar și amplasamentul geografic. Unul dintre proiectele mari pe care ne-am dori foarte mult să le facem este să integrăm cumva aceste două industrii să încercăm să le promovăm pe piețele care sunt departe fizic de noi, să promovăm regiunea, nu doar țara.

Unde sunt doi,  puterea crește.

Am semnat acorduri cu Agenția Națională de Protecție a Consumatorului din România. Deja am început colaborarea întru informarea producătorilor noștri despre regulile și cerințele standardele, atât ale Uniunii Europene, cât și ale României. Prezența pe raft a producătorilor să fie fără neconformități. Vorbim și de concurență neloială, dar vorbim și de admiterea unor reminiscențe pe care le avem de la sistemul vechi sovietic cu GOST-urile, standarde de calitate, care nu mai sunt actuale și Uniunea Europeană a renunțat la ele.

ANPC-ul s-a angajat să ne ajute pe anumite cazuri, să promovăm și vinul dar și încrederea față de calitatea înaltă cu care vine Republica Moldova.

De asemenea, am semnat un acord de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României. Prin acest acord ne-am asumat să facem acțiuni în comun de identificare a soiurilor care se arate bine în regiune și acțiuni de promovare a acestora în țările îndepărtate precum China sau chiar și Japonia sau alte țări din Asia.

– Dacă este să vorbim despre soiurile din Republica Moldova, care sunt cele autohtone și cerute pe piețele internaționale?

Cristina Frolov:  În ultimii ani cererea pentru soiurile autohtone a crescut foarte mult chiar dacă oferta Republicii Moldova în acest sens nu este foarte mare. Deja producătorii își vând vinurile monosoi, din soiurile autohtone sau cupaj la prețuri foarte și foarte decente or, acest lucru nu poate decât să ne bucure. Înțelegem că există odorință de a cunoaște specificul acestei regiuni. Consumatorii iubitorii de vin vor să ne descopere prin prisma soiurilor autohtone. Aici vorbim atât de Fetească Neagră cât și Fetească Albă, Fetească Regală, Viorica – un soi autohton care se bucură de foarte mult succes, mai ales în țara vecină, România.

De asemenea, avem soiuri precum Rară Neagră și altele care abia sunt plantate și vinuri în canntități foarte mici. Observăm producători autohtoni care vând vin din această categorie și se bucură de succes. Ajungem să avem vinuri care sunt sold out, fapt car ne bucură. Micii producători, în special, pe asta s-au concentrat, au intrat pe anumite piețe externe, creând o anumită imagine pentru vinurile din Republica Moldova. Acest lucru se răsfrânge asupra întregii industrii.

– Ținând cont de amalgamul de informații despre planurile de viitor și lucrurile pe care intenționați să le faceți, nu pot să nu întreb despre care este situația, ținând cont de existenta acelui ordin de anulare a ordinului denumirea dumneavoastră în funcție. Ne-ați oferit deja o reacție pe acest subiect, dar vă rugăm să ne spuneți despre care este situația actuală, ținând cont de ping-pong-ul de declarații din ultima perioadă?

Cristina Frolov: Am mai spus și o să o mai spun că în calitatea mea de om foarte responsabil și profesionist, manager în a noua generație, consider că toate amenințările, atacurile și speculațiile, dar și manipulările, inclusiv ale instituțiilor de stat, dar și a unor grupuri de interes din domeniu, nu fac decât să mă ambiționeze să îndeplinesc acele promisiuni pe care le-am făcut producătorilor de vin.

Din prima zi la lucru am început acea reformă despre care am vorbit.

Am început un audit și mai multe anchete interne care erau gândite în identificarea lacunelor din sistem și a radia orice practică neloială, practici prin care se favorizau anumiți producători, anumite grupuri de interese din domeniu, și intenția de a construi un sistem transparent, inclusiv, cu procese foarte clare, deschis descrise cu proceduri care au indicator de performanță, cu profil de muncă pentru fiecare post în parte, care ar livra atât pentru fiecare dintre beneficiarii acestei instituții, cât și pentru stat – rezultate tangibile, care le poți vedea în cifre.

Odată ce am început aceste anchete interne, am identificat anumite lacune, am și anunțat despre neconformități organele competente de control, pentru că unele deja ajunsese la nivelul de ilegalități.

În acel moment a și început atacul asupra mea și acest grup de interese din domeniu, despre care am mai vorbit,  în tandem cu fostul director al instituției, care și-a asumat rolul de lider în semnarea acelei petiții despre care se vorbește foarte mult astăzi în presă și au tot depus efort pentru a manipula și a induce în eroare conducerea de vârf a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În continuare zic că tot ceea ce se spune nu sunt decât minciuni, este un atac care încearcă să atenteze la demnitatea și integritatea mea profesională. Regret și sper că în timpul apropiat se va înțelege, de fapt, că aceasta este o greșeală și o situație absolut incorectă față de mine și față de echipa de la ONVV.

– Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a consultat, a verificat informația?

Spuneați că inclusiv a fost manipulată opinia…

– În urma recepționării acelei petiții despre care vorbeam, Ministerul Agriculturii a deschis o anchetă de serviciu asupra activității mele.

Au intrat în detaliu. Au analizat foarte în detaliu tot ce se întâmplat aici și, la sfârșit, concluzia lor a fost că, concursul avut loc cu abateri, pentru că în cadrul anchetei nu s-au identificat …

– Deci a fost verificată inclusiv munca Dvs., aici neclarități nu sau fost găsite? Au fost găsite doar în lipsa unei diplome de master?

– Exact. Asta a fost concluzia acestei analize făcute.

Identificase ei „un conflict de interese” care, până la urmă, s-a dovedit a fi un contract semnat cu semnătura mea, dar era contrafăcută, ceea ce, la fel, trezește foarte multe întrebări și despre acest lucru la fel am informat organele competente.

Da, concluzia Ministerului este că, concursul de numire a mea în funcție a fost cu încălcări. Acest lucru, iarăși, îl consider a fi incorect.

Comisia de alegerea directorului este compusă din opt persoane: 4 persoane din cadrul Ministerul Agriculturii și 4 din cadrul Consiliului de coordonare Oficiului Național a Viei și Vinului – erau oamenii din sector, vinăriile.

Prima etapă a concursului are loc cu deschiderea dosarelor și Comisia este cea care votează pentru a admite concurentul la concurs și toate persoanele prezente au votat pentru candidatura mea să fie admisă la concurs. Ulterior, șase din opt persoane au votat pentru mine, deci am fost declarată câștigător al concursului de către șase din opt.

Și nici în termenul prescris în lege, de 30 de zile, nu a fost contestat rezultatul concursului, ceea ce trezește, de asemenea, foarte multe semne de întrebare:  de ce abia la zece luni după ce am preluat mandatul și mi-am exercitat funcțiile de serviciu într-un mod exemplar și dedicat apar nedumeriri?!

Conform legii și regulamentului de concurs, este stipulat foarte clar că  anume Comisia de selectare a directorului este cea care decide dacă permite unui candidat să intre în concurs sau nu.

Eu cu siguranță voi contesta în instanță toate aceste decizii și acest ordin de anulare pentru că este pe nedrept și consider în continuare a fi o ilegalitate.

– Dacă este să vorbim despre anchetele de serviciu pe care le-ați inițiat, puteți să ne spuneți mai în detaliu, în ce constau aceste favorizări?

Cristina Frolov: În cadrul acelor audite interne pe care le-am făcut, am descoperit că un număr foarte mic de producători era favorizat direct prin activități. Aceștia erau principalii beneficiari ai oricăror activități pe care le întreprindea Oficiul Național al Viei și Vinului și erau defavorizați cumva ceilalți participanți, ceilalți beneficiari, unii neparticipând practic la niciuna dintre activitățile instituției, ceea ce mi se părea incorect.

Erau invocate anumite criterii care puteau fi îndeplinite de doar o mică parte dintre producători și prin aceste practici, la fel, chiar și producătorii mici și medii, chiar și unii mari nu apucau să facă parte din activitățile de promovare ale instituției.

De asemenea, am identificat, inclusiv, transferuri de sume mari de bani în conturile unor companii afiliate producătorilor de vin din Republica Moldova și cumva consider că aceasta era o metodă de gestiune incorectă a resurselor financiare.

Unele transferuri trezesc foarte multe întrebări.

Nu întotdeauna activitatea fostului director și a celorlalți membri ai instituției era conformă hotărârilor Consiliului de Coordonare. S-au identificat anumite decizii care erau luate în interiorul instituției fără ca acestea să fie aprobate de Consiliu sau să fie pus la curent despre anumite activități care au loc în instituție.

Urmează să transmit către industrie, inclusiv, și rezultatele acestui audit intern în care se vor descrie procesele și acele neconformități cu care s-a confruntat instituția. Una dintre solicitările față de ministrul Agriculturii a fost să solicite organelor competente să întreprindă un control minuțios asupra activității instituției.

Ministerul Agriculturii deja deține acest document de audit?

Cristina Frolov: Ministerul Agriculturii deține informația privind anumite neconformități pe care le-am descoperit în cadrul anchetelor și urmează să îi transmitem și documentul de audit pentru că zilele acestea vom avea versiunea finală.