Leul moldovenesc, tot mai tare. Cine câștigă și cine pierde

Leul moldovenesc devine tot mai tare în raport cu monedele de referință euro și dolar. Or, aprecierea a început din luna iunie a acestui an. Astăzi, un euro poate fi cumpărat la casele de schimb valutar cu 20,02 lei și vândut cu 19,95 lei, iar un dolar american poate fi cumpărat cu 17,36 lei și vândut cu 17,27 lei.

”În primele 8 luni ale anului leul moldovenesc a înregistrat o ușoară tendință de depreciere față de coșul valutar, însă din luna august înregistrăm o tendință evidentă de apreciere. Săptămâna trecută leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu 1% și în prezent este cu 1,9% mai puternic decât la începutul anului. Săptămâna curentă leul a început tot cu o tendință pronunțată de apreciere”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În săptămâna analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10, fenomen care nu se întâmplă foarte des pe piața valutară. Cel mai mult Leul moldovenesc s-a apreciat față de EURO (+1,4%) și leul românesc (+1,4%). Această apreciere în cea mai mare parte este determinată de deprecierea acestor valute față de Dolarul american.

În 2020 piața valutară internațională a fost marcată de două evoluții diametral opuse: 1) Euro și valutele din Uniunea Europeană s-au apreciat puternic față de dolarul american, 2) valutele regionale ale țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Ucraina, Turcia, Rusia, Belarus, s-au depreciat puternic față de dolarul american. În acelea condiții de furtună pe piețele internaționale, leul moldovenesc a căutat punctul de echilibru și a oscilat între aceste două procese majore.

În 2021 dolarul american recuperează din ce a pierdut în relații cu valutele din zona UE, iar valutele regionale a țârilor în curs de dezvoltare î-și revin după căderea de anul trecut. Respectiv evoluția leului moldovenesc din acest an, este mai degrabă o consecință a tendințelor de pe piața externă și mai puțin a evoluțiilor de pe piața internă.

Evident un leu puternic înseamnă prețuri mai mici pentru consumatori și o reducere a presiunii inflaționiste. Prețul mărfurilor de import recalculat în lei, este deja cu 2% mai mic decât la începutul anului.

Însă pentru producătorii autohtoni un leu puternic înseamnă încasări mai mici la exportul de bunuri și servicii. Însă ținând cont de faptul că în acest an conjunctura internațională a prețurilor este favorabilă și cel mai probabil v-om avea cel mai mare volum de export înregistrat vreo dată în Moldova, este logică poziția BNM de a proteja în primul rând populația de evoluția negativă a prețurilor.

Cursul valutar este unul din instrumentele BNM de a combate inflația, alături de instrumentele monetare, pe care BNM le aplică deja a 3 oară în acest an.

#leul moldovenesc #consum #apreciere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.