Hackerii ar putea forța iPhone-urile cu ecranul blocat să efectueze plăți contactless

Infractorii cibernetici ar putea face achiziții frauduloase păcălind metoda de deblocare Apple Pay a unui iPhone, unde portofelul dispozitivului are un card Visa configurat în așa-numitul mod de tranzit. Atacatorii ar putea, de asemenea, să depășească limita impusă de tranzacțiile contactless pentru a efectua tranzacții nelimitate de pe iPhone-urile cu ecran blocat, au arătat cercetătorii de la Universitatea din Birmingham și Universitatea din Surrey, potrivit companiei de securitate Eset, scrie forbes.ro.

Lucrarea de cercetare, intitulată „Practical EMV Relay Protection”, arată cum atacatorii ar putea abuza de o combinație de lacune de securitate ale Apple Pay și Visa, explicând că, pentru efectuarea unui atac, este nevoie doar de un iPhone pornit. Tranzacțiile ilicite ar putea fi, de asemenea, efectuate dacă dispozitivul se află în geanta victimei.

Atunci când efectuează o plată prin intermediul unei aplicații pentru smartphone, utilizatorul trebuie de obicei să autentifice tranzacția utilizând fie una dintre caracteristicile de autentificare biometrice incorporate ale iPhone-ului, cum ar fi scanarea amprentelor digitale ori a feței prin metoda Face ID, fie introducând un cod PIN, reducând șansele unui atac de tip releu (relay). În mai 2019, Apple a introdus funcția „Express Transit/Travel” care permite utilizarea funcției Apple Pay fără a debloca telefonul. Funcția a fost introdusă pentru a facilita plata la intrarea prin turnicheții din stațiile de transport în comun.

„Această caracteristică poate fi folosită pentru a eschiva ecranul de blocare Apple Pay și a plăti în mod ilicit de pe un iPhone blocat, utilizând un card Visa, la orice cititor EMV, pentru orice sumă, fără permisiunea utilizatorului”, se arată în articolul care descrie metoda de atac.

#contactless #plati #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.