Cea mai bogată femeie din Austria s-a despărțit de una dintre jucăriile sale de lux

Numai costurile de exploatare se ridică la 27.400 de euro pe zi. Și pentru deplasarea la țărm, un Bentley așteaptă în garajul iahtului sau un elicopter pe punte. Vorbim despre iahtul de lux pus la vânzare de moștenitoarea magazinelor Heidi Horten, scrie evz.ro.

Cel mai elegant și rafinat iaht din lume

Moștenitoarea și colecționara de artă vieneză Heidi Goëss-Horten își vinde iahtul. Fabricat din oțel, cu o suprastructură din aluminiu, Carinthia VII, are o lungime de 100 de metri, este considerată una dintre cele mai elegante și frumoase nave din lume. În prezent, ea este ancorată în sudul Franței.

La bord sunt şase apartamente și zonă de wellness

Există șase apartamente și o zonă de wellness la bord. Prețul de construcție al iahtului livrat de un șantier naval din Bremen în 2002 a fost de 160 milioane. Un elicopter o aduce pe miliardara în vârstă de 80 de ani acasă în Austria, unde locuiește pe lacul Wörthersee. Pentru că călătoriile în largul mării sunt acum prea obositoare pentru ea.

Cu același preț își dorește să îl vândă, însă cel care îl va cumpăra va avea nevoie de mai mult de atât. Un astfel de iaht vine cu niște costuri operaționale care nu sunt pentru oricine. Numai un rezervor de combustibil pentru navă costă în jur de 500.000 de euro.

Goëss-Horten, care are o avere estimată la aproximativ 2,7 miliarde de euro, este văduva omului de afaceri Helmut Horten, fondatorul magazinului german Horten AG. Ea și-a moștenit averea la moartea soțului ei, care a decedat în noiembrie 1987.

Goëss-Horten este membră a consiliului de administrație al fundației caritabile Helmut Horten Stiftung și a fost raportată de Vindobona.org ca fiind cel mai mare donator al Partidului Popular Austriac (ÖVP).

Căpitanul „Carinthia” Andreas Jungblut, care timp de 15 ani a condus „nava de vis”, este acum în căutarea unui nou port scrie Kronen Zeitung.

„În cercurile profesionale, Carinthia VII este încă considerat cel mai frumos și elegant iaht din lume. A fost construit după gustul excelent al doamnei Horten, care este și un colecționar de artă rafinat.”, declara acesta.

De menționat este faptul că moștenitarea magazinelor vieneze și colecționara de artă Heidi Goëss-Horten a decis să își vindă iahtul în contextul în care pentru ea, toate călătoriile au devenit obositoare, iar acest lucru tarnsformă totul ”mai mult în povară decât în plăcere”, acesta fiind și motivul pentru care cel mai frumos iaht din lume a rămas ancorat la Veneția fără a mai fi folosit de o bună periodă de timp.

#miliardara #iaht #vinde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.