Probleme pentru cele mai mari economii ale Europei. Cum le afectează blocajul lanţurilor de aprovizionare

Presiunile în creştere puternică asupra lanţurilor globale de aprovizionare au provocat cel mai dramatic declin al producţiei manufacturiere franceze de la instituirea măsurilor de lockdown anul trecut, afectând sever şi ritmul de creştere al sectorului din Germania, scrie Bloomberg.

Potrivit sondajelor IHS Markit, indicatorii privind comenzile fabricilor s-au deteriorat în ambele ţări în octombrie, unii producători de bunuri menţionând faptul că „întârzierile severe“ legate de livrarea inputurilor sunt responsabile pentru anularea sau amânarea contractelor. Presiunile inflaţioniste s-au amplificat pe fondul blocajelor, scrie Ziarul Financiar.

„În timp ce până de curând efectele penuriei de inputuri au fost cel mai evidente la nivelul preţurilor, acum acestea au un impact vizibil asupra nivelului producţiei şi comenzilor“, arată Joe Hayes, economist în cadrul unei firme din Londa.

Activitatea sectorului de business din Germania, cea mai mare economie a Europei, a atins un minim pe opt luni în octombrie. Franţa a rezistat puţin mai bine, beneficiind de pe urma unui impuls resimţit de serviciile de turism de pe urma relaxării restricţiilor de călătorie.

Creşterea activităţii de business din zona euro ca întreg a încetinit în această lună, firmele confruntându-se cu costuri în creştere abruptă din cauza constrângerilor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare, în timp ce industria dominantă a serviciilor a întâmpinat probleme pe fondul temerilor privind pandemia, scrie Reuters.

Indicatorul preliminar al IHS Markit a coborât la un minim pe şase luni, de 54,3 în octombrie, de la 56,2 în septembrie.

„Datele ne confirmă poziţia potrivit căreia creşterea economică din zona euro va încetini vizibil în trimestrul patru şi că inflaţia va continua să crească în lunile următoare“, arată Jack Allen-Reynolds din cadrul Capital Economics.

Preţurile materiilor prime de care fabricile au nevoie au înregistrat un ritm record de creştere, iar deşi producătorii au transferat o parte din costuri către consumatori, aceştia nu au putut transfera întreaga povară.

Acest lucru sugerează că creşterea recentă a inflaţiei nu se va tempera în curând, contrastând cu poziţia BCE potrivit căreia creşterea este una tranzitorie.

#cele mai mari economii #lanturi de aprovizionare #blocaj #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).