Probleme pentru cele mai mari economii ale Europei. Cum le afectează blocajul lanţurilor de aprovizionare

Presiunile în creştere puternică asupra lanţurilor globale de aprovizionare au provocat cel mai dramatic declin al producţiei manufacturiere franceze de la instituirea măsurilor de lockdown anul trecut, afectând sever şi ritmul de creştere al sectorului din Germania, scrie Bloomberg.

Potrivit sondajelor IHS Markit, indicatorii privind comenzile fabricilor s-au deteriorat în ambele ţări în octombrie, unii producători de bunuri menţionând faptul că „întârzierile severe“ legate de livrarea inputurilor sunt responsabile pentru anularea sau amânarea contractelor. Presiunile inflaţioniste s-au amplificat pe fondul blocajelor, scrie Ziarul Financiar.

„În timp ce până de curând efectele penuriei de inputuri au fost cel mai evidente la nivelul preţurilor, acum acestea au un impact vizibil asupra nivelului producţiei şi comenzilor“, arată Joe Hayes, economist în cadrul unei firme din Londa.

Activitatea sectorului de business din Germania, cea mai mare economie a Europei, a atins un minim pe opt luni în octombrie. Franţa a rezistat puţin mai bine, beneficiind de pe urma unui impuls resimţit de serviciile de turism de pe urma relaxării restricţiilor de călătorie.

Creşterea activităţii de business din zona euro ca întreg a încetinit în această lună, firmele confruntându-se cu costuri în creştere abruptă din cauza constrângerilor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare, în timp ce industria dominantă a serviciilor a întâmpinat probleme pe fondul temerilor privind pandemia, scrie Reuters.

Indicatorul preliminar al IHS Markit a coborât la un minim pe şase luni, de 54,3 în octombrie, de la 56,2 în septembrie.

„Datele ne confirmă poziţia potrivit căreia creşterea economică din zona euro va încetini vizibil în trimestrul patru şi că inflaţia va continua să crească în lunile următoare“, arată Jack Allen-Reynolds din cadrul Capital Economics.

Preţurile materiilor prime de care fabricile au nevoie au înregistrat un ritm record de creştere, iar deşi producătorii au transferat o parte din costuri către consumatori, aceştia nu au putut transfera întreaga povară.

Acest lucru sugerează că creşterea recentă a inflaţiei nu se va tempera în curând, contrastând cu poziţia BCE potrivit căreia creşterea este una tranzitorie.

#cele mai mari economii #lanturi de aprovizionare #blocaj #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.