Director ONU: Cei mai bogați trebuie să ajute la problema foametei globale. Ar fi nevoie de doar 2% din averea lui Musk

27 Oct. 2021, 17:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2021, 17:35 // Au Bani //  MD Bani

Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU spune că o mică parte din averea celor mai bogați oameni ai lumii ar ajuta la combaterea foametei globale, scrie CNN.

Miliardarii trebuie să „se ridice la așteptări acum, o singură dată”, a spus David Beasley într-un interviu difuzat marți de CNN, făcând referire în mod special la cei doi mai bogați oameni din lume, Jeff Bezos și Elon Musk.

„6 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe cei 42 de milioane de oameni care literalmente vor muri dacă nu îi ajutăm. Nu este complicat”, a adăugat acesta.

Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, are o valoare estimată netă de aproape 289 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, aceasta însemnând că Beasley cere o donație de doar 2% din averea miliardarului.

Valoarea netă a miliardarilor SUA aproape s-a dublat de când a început pandemia, fiind de 5,04 trilioane de dolari în octombrie, conform grupurilor progresiste Institutul pentru Studii Politice și Americani pentru Echitate în Taxare.

O „furtună perfectă” de câteva crize, precum schimbările climatice și pandemia de Covid-19, înseamnă că multe națiuni „bat la ușa foametei”, spune Beasley.

Jumătate din populația Afganistanului – 22,8 milioane de oameni – se confruntă cu o problemă acută a foametei, potrivit unui raport al PAM, emis luni. Șomajul scăpat de sub control și o criză a lichidității înseamnă că țara se clatină pe marginea unei crize umanitare iar 3,2 milioane de copii sub vârsta de cinci ani sunt în acest risc, concluzionează raportul.

O serie de noi rapoarte din administrația Biden au emis un avertisment dur săptămâna trecută: efectele schimbărilor climatice vor fi larg răspândite și vor fi probleme pentru toate guvernele.

Printre rapoarte, administrația detaliază cum schimbările climatice duc la creșterea migrației. Este pentru prima dată când guvernul SUA recunoaște oficial legătura dintre schimbările climatice și migrație. PAM a avertizat în trecut despre această creștere a migrației, în special în regiunea „Coridorul uscat” din America Centrală.

„Spre exemplu, luați ca exemplu SUA și regiunea din America Centrală, Coridorul uscat, Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua – doar în acea zonă”, a spus marți Beasley. „Hrănim mulți oameni acolo iar climatul se schimbă cu uragane și viituri; este devastator”, a adăugat acesta.

În Etiopia, PAM estimează că 5,2 milioane de oameni au nevoie urgentă de asistență alimentară în regiunea Tigray, unde premierul Abiy Ahmed a dus o ofensivă majoră împotriva Frontului Popular de Eliberare a Tigray-ului, încă de anul trecut. Mii de civili au fost uciși de atunci, în vreme ce mai mult de 2 milioane de persoane au fost mutate.

Organizațiile umanitare precum PAM s-au chinuit să ducă provizii pentru cei din acea regiune.

„Nu știu de unde își iau mâncarea”, a spus Beasley în interviu. „Nu mai avem combustibil. Nu mai avem bani, în ceea ce privește plata oamenilor noștri și rămânem fără bani și nu ne putem duce camioanele acolo”.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.