Director ONU: Cei mai bogați trebuie să ajute la problema foametei globale. Ar fi nevoie de doar 2% din averea lui Musk

Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU spune că o mică parte din averea celor mai bogați oameni ai lumii ar ajuta la combaterea foametei globale, scrie CNN.

Miliardarii trebuie să „se ridice la așteptări acum, o singură dată”, a spus David Beasley într-un interviu difuzat marți de CNN, făcând referire în mod special la cei doi mai bogați oameni din lume, Jeff Bezos și Elon Musk.

„6 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe cei 42 de milioane de oameni care literalmente vor muri dacă nu îi ajutăm. Nu este complicat”, a adăugat acesta.

Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, are o valoare estimată netă de aproape 289 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, aceasta însemnând că Beasley cere o donație de doar 2% din averea miliardarului.

O „furtună perfectă” de câteva crize, precum schimbările climatice și pandemia de Covid-19, înseamnă că multe națiuni „bat la ușa foametei”, spune Beasley.

Jumătate din populația Afganistanului – 22,8 milioane de oameni – se confruntă cu o problemă acută a foametei, potrivit unui raport al PAM, emis luni. Șomajul scăpat de sub control și o criză a lichidității înseamnă că țara se clatină pe marginea unei crize umanitare iar 3,2 milioane de copii sub vârsta de cinci ani sunt în acest risc, concluzionează raportul.

O serie de noi rapoarte din administrația Biden au emis un avertisment dur săptămâna trecută: efectele schimbărilor climatice vor fi larg răspândite și vor fi probleme pentru toate guvernele.

Printre rapoarte, administrația detaliază cum schimbările climatice duc la creșterea migrației. Este pentru prima dată când guvernul SUA recunoaște oficial legătura dintre schimbările climatice și migrație. PAM a avertizat în trecut despre această creștere a migrației, în special în regiunea „Coridorul uscat” din America Centrală.

„Spre exemplu, luați ca exemplu SUA și regiunea din America Centrală, Coridorul uscat, Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua – doar în acea zonă”, a spus marți Beasley. „Hrănim mulți oameni acolo iar climatul se schimbă cu uragane și viituri; este devastator”, a adăugat acesta.

În Etiopia, PAM estimează că 5,2 milioane de oameni au nevoie urgentă de asistență alimentară în regiunea Tigray, unde premierul Abiy Ahmed a dus o ofensivă majoră împotriva Frontului Popular de Eliberare a Tigray-ului, încă de anul trecut. Mii de civili au fost uciși de atunci, în vreme ce mai mult de 2 milioane de persoane au fost mutate.

Organizațiile umanitare precum PAM s-au chinuit să ducă provizii pentru cei din acea regiune.

„Nu știu de unde își iau mâncarea”, a spus Beasley în interviu. „Nu mai avem combustibil. Nu mai avem bani, în ceea ce privește plata oamenilor noștri și rămânem fără bani și nu ne putem duce camioanele acolo”.

#foamete globala #cei mai bogati #miliardari #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.