De la expert în achiziții la funcția de director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor

Sergiu Merjan a fost numit director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Deputații au votat candidatura sa în ședința de astăzi a Parlamentului.

Întrebat de deputați cum vede activitatea instituției, Merjan a precizat că unele decizii ale instituției se execută formal și nu duc la îmbunătățirea situației entității. „Cadrul legislativ în domeniul soluționări contestațiilor trebuie să fie în conformitate cu directiva UE și să ne ghidăm de acest document asta pe lângă legislația națională pe care o avem”, a menționat Merjan

Potrivit CV-ului, Merjan a activat în calitate de expert în domeniul achizițiilor publice, consultant în domeniul achizițiilor la Ministerul Sănătății, dar și auditor la Curtea de Conturi. Candidatura acestuia urmează a fi înaintată în Parlament pentru a fi votată.

La concursul deschis pentru selectarea candidaților la funcțiile de Consilier pentru soluționarea contestațiilor – director general ANSC și-au depus candidaturile nouă persoane.

Concursul a fost anunțat pe 22 septembrie de către Comisia economie, buget și finanțe, după ce, pe 10 septembrie, Anatolie Zagorodnîi și-a depus cererea de demisie din funcția director al ANSC, iar pe 16 septembrie deputații au votat demisia acestuia.

#ANSP #concurs #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.