De la expert în achiziții la funcția de director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor

Sergiu Merjan a fost numit director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Deputații au votat candidatura sa în ședința de astăzi a Parlamentului.

Întrebat de deputați cum vede activitatea instituției, Merjan a precizat că unele decizii ale instituției se execută formal și nu duc la îmbunătățirea situației entității. „Cadrul legislativ în domeniul soluționări contestațiilor trebuie să fie în conformitate cu directiva UE și să ne ghidăm de acest document asta pe lângă legislația națională pe care o avem”, a menționat Merjan

Potrivit CV-ului, Merjan a activat în calitate de expert în domeniul achizițiilor publice, consultant în domeniul achizițiilor la Ministerul Sănătății, dar și auditor la Curtea de Conturi. Candidatura acestuia urmează a fi înaintată în Parlament pentru a fi votată.

La concursul deschis pentru selectarea candidaților la funcțiile de Consilier pentru soluționarea contestațiilor – director general ANSC și-au depus candidaturile nouă persoane.

Concursul a fost anunțat pe 22 septembrie de către Comisia economie, buget și finanțe, după ce, pe 10 septembrie, Anatolie Zagorodnîi și-a depus cererea de demisie din funcția director al ANSC, iar pe 16 septembrie deputații au votat demisia acestuia.

#ANSP #concurs #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive