Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările referitor la vioara Stradivarius de milioane de euro

28 Oct. 2021, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Oct. 2021, 14:47 // Actual //  MD Bani

Servicul Vamal regretă cele întâmplate pe Aeroportul Internațional Chișinău în legătură cu violonista celebră din Moldova, Alexandra Conunova, însă menționează că nu comentează declaraţiile publice referitoare la acest caz, scrie Realitatea.md.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții instituției se precizează că „apreciem calitățile profesionale ale doamnei Conunova, motiv pentru care nu s-a mediatizat de Serviciul Vamal, sub nicio formă, cazul întâmplat. În același timp, comunicăm despre faptul că funcționarii vamali au manifestat un comportament respectuos (fapt posibil de verificat prin intermediul înregistrărilor video arhivate).”

„În vederea aprecierii obiective de către societate a circumstanțelor speței, se consideră oportun de a preciza cronologic datele incidentului. În data de 22.10.2021, aproximativ la ora 16:40, în postul vamal Aeroportul Internațional Chișinău a fost redirecționată pentru control fizic vamal pasagera rutei Chișinău – Moscova, doamna Conunova. Specificăm că, în zona de control vamal, la solicitarea inspectorului vamal, nu a fost declarat niciun bun. Ulterior, pebagajul, de rând cu alte bagaje ale pasagerilor, a fost supus controlului fizic unde au fost depistate: 1. O husă în care se afla o vioară și un arcuș; 2. Certificate pentru instrumente cu coardă (vioară, violă, violoncel)”, anunță Serviciul Vamal.

Mai mult, responsabilii de la vamă mai anunță că potrivit certificatelor depistate, acestea au fost eliberate în data de 20.10.2021 de către Expertul Oficial al Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova (după reorganizare – Ministerul Culturii), unde este indicată denumirea şi specificarea ”Vioarei și Arcușului” (m.a. – datele acesteia), cu menționarea expresă a faptului că „aceasta are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova”.

„În interiorul husei, a fost depistat actul de „Expertiză a instrumentelor muzicale”, eliberat de către același expert, cu indicarea valorii vioarei – 2 200 000 Euro și a arcușului, care a fost evaluat la suma de 20 000 Euro. Menționăm că, potrivit articolului 2 lit. o) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice – valori culturale sunt obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie. La fel, potrivit articolului 9 alin. (3) din Legea în referinţă – persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Astfel, ţinând cont de cadrul normativ în vigoare (sus menționat) în circumstanţele respective, şi anume: 1. Depistarea unui bun nedeclarat; 2. Constatarea faptului că, potrivit certificatului eliberat de expertul autorizat de Ministerul Culturii, vioara are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova; 3. Lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii, în care urmează a fi specificat costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală; 4 .Norma legală citată ce stabilește interzicerea scoaterii valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova – , funcționarii vamali au reţinut bunul în cauză. În contextul derulării anchetei inițiate, stabilirii ulterioare și definitive de către experţii Ministerului Culturii a faptului dacă bunul respectiv reprezintă sau nu valoare culturală, implicit eliberarea autorizaţiei de către Ministerul Culturii conform normelor citate supra, inclusiv conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280/2011 – Serviciul Vamal asigura integritatea bunului reţinut, iar în cazul în care procurorul de caz va dispune transmiterea acestuia posesorului sau altui organ de drept pentru păstrare, în condițiile cercetării inițiate, Serviciul Vamal va executa cerințele și dispozițiile procurorului pe caz. În aceste condiții, Serviciul Vamal solicită respectuos mass-mediei și societății să analizeze și din alt aspect incidentul respectiv, or, în cazul în care exista posibilitatea/probabilitatea depistării bunului în cauză de către autoritatea vamală a Federației Ruse, în aceleași circumstanțe, problema urma să fie conturată în formulă vice-versa”, se mai menționează în nota informativă a Serviciului Vamal.

Potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc vineri, 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu.

Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

În cadrul anchetei, oamenii legii urmează să stabilească dacă vioara este o „Stradivarius” veritabilă, dar și cum aceasta a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.

Presa scrie că violonista Alexandra Conunova a câștigat mai multe premii la concursuri internaționale din Moscova, Singapur, Londra, fiind în același timp studentă la Universitatea de Muzică de la Hanovra, Germania.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.