Jocul supravieţuirii pe timp de iarnă. De câte milioane de euro are nevoie Moldova dacă nu bate palma cu Gazprom

Concernul rus Gazprom a publicat joi, 28 octombrie, un comunicat sec în care spune că părțile s-au întâlnit a doua zi, fără a oferi detalii despre discuțiile care au avut loc.

Am făcut exercițiu imaginar, de calcul, vizavi de câți bani ar avea nevoie Moldova să cheltuie pentru achiziția gazului în cazul în care nu ajunge la un consens cu Gazprom

Astfel, potrivit estimărilor, în iarna acestui an Republica Moldova va consuma estimativ 800 – 900 mil. metri cubi de gaz. Raportat la prețul de 1000 USD mia de metri cubi pe piața spot Chișinăul ar trebui să aloce cam între 700 – 800 mil. de euro pentru achiziția metanului.

Cea mai mare provocare pentru noi, în acest moment, este creșterea prețurilor la gaze naturale și asigurarea livrării gazelor în Moldova, mai ales în sezonul rece. Am discutat și ieri și astăzi această problemă. Chiar ieri, în timpul discuției cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, am primit vești foarte bune pentru țara noastră. Uniunea Europeană ne-a oferit un ajutor nerambursabil de 60 de milioane de euro pentru a ne ajuta în depășirea crizei energetice. E vorba de o sumă adițională la Planul de Recuperare Economică. Acești bani vor fi folosiți pentru a compensa cetățenilor creșterea prețurilor la gaze și pentru a-i ajuta în această perioadă de criză”, declara premierul Natalia Gavriliță după ședința Consiliului de Asociere RM-UE.

Chișinăul nu a reușit încă să ajungă la un consens asupra unui nou contract cu Gazprom. Compania rusă și-a exprimat disponibilitatea de a prelungi contractul cu Moldova pentru noiembrie, dacă va plăti consumul de gaze pentru luna septembrie și octombrie. Autoritățile caută surse alternative de aprovizionare cu gaze. Vitol va furniza 1 milion de metri cubi țării în baza unui contract cu Moldova. A fost încheiat un contract pentru furnizarea aceluiași volum și cu PGNiG compania poloneză.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

#transnitria #stare de urgenta #economie