Și ursul de la Kremlin sătul și Maia Sandu satisfăcută: Sunt mulțumită că noul contract al gazelor a fost semnat

Președintele Maia Sandu se arată mulțumită de semnarea noului contract între Moldova-Gaz și Gazprom, dar și cu finalizarea crizei gazelor. Potrivit ei, guvernul trebuie să decidă dacă va prelungi starea de urgență.

„Sunt mulțumită de semnarea contractului și că Republica Moldova va avea gaze din 1 noiembrie cu condițiile pe care țara noastră le va putea îndeplini”, a declarat președintele într-un interviu pentru publicația rusă ”Komersant„.

Sandu spune că tarifele la gaz vor crește, dar nu va fi o majorare atât de mare, cum ar fi fost în cazul prețurilor de piață la gaz.

Referindu-se la problemele negocierilor, Sandu a precizat că a fost vorba de prețul gazelor, dar și datoriile companiei Moldovagaz. „Acestea vor fi verificate în cadrul auditului, iar după vor continua discuțiile”.

În ceea ce privește prețul de 450 USD/mia de metri cubi anunțat de Spînu și cel anunțat de presa rusă de 500-600 USD, președintele a anunțat că persoana care semnat contractul cunoaște mai bine care este prețul.

Totodată, Sandu a dezmințit informațiile apărute în publicația britanică Financial Times că Federația Rusă ar fi cerut Chișinăului să modifice Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

#gaz #contract #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.