Antreprenoriatul social - oportunități pentru categoriile defavorizate ale populației

Antreprenoriatul social a cunoscut o dezvoltare accelerată la nivel internațional şi în mai multe state ale Uniunii Europene, însă este un concept relativ nou pentru țara noastră. Republica Moldova și-a asumat un astfel de angajament în contextul Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a declarat Dinu Manole, manager proiect Academia de Administrare Publică, în cadrul Webinarului „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități”.

În Europa 2,8 milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, reprezentând 10% din totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană. Or, antreprenoriatul social în Moldova a fost dezvoltat în baza experiențelor țărilor europene și este un concept relativ nou pentru țara noastră, aflat la un stadiu incipient de dezvoltare.

Cea mai mare parte a afacerilor sociale au fost dezvoltate cu sprijinul comunității de donatori, de la organizații donatoare individuale la agenții internaționale de dezvoltare, cum ar fi: Ambasada Austriei, Fundația Est Europeană, Ambasada Suediei, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare, GIZ – Agenția Germană pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD, USAID, FHI360, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ș.a. Mulți dintre donatori oferă sprijin pentru o perioadă de câțiva ani pentru programele și proiectele derulate de ONC-uri. Există inițiative de dezvoltare de întreprinderi sociale și prin fonduri de cooperare transfrontalieră România – R. Moldova finanțate de către Comisia Europeană prin ministerele de resort din România”, a opinat Dinu Manole.

O întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege. În Republica Moldova pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social.

Manole a concluzionat că în prezent atribuirea statutului de întreprindere socială și de inserție nu se realizează la momentul constituirii persoanei juridice și înregistrării acesteia, chiar dacă fondatorii ar avea o asemenea intenție și motivație.

Evenimentul „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și Oportunități” face parte din campania inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#antreprenoriat social #Afaceri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a comentat în termeni duri deplasarea oficialilor moldoveni, inclusiv a ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom. Tofilat susține că această acțiune reprezintă o capcană și o umilință pentru Republica Moldova, subliniind discrepanțele între discursul autorităților și acțiunile acestora pe tema gazelor.

„Luni de zile ni s-a spus despre «depolitizarea subiectului gazelor», că «am scăpat de dependența de gazele rusești», iar acum ministrul merge la Gazprom. Foarte «consecvent»!”, a declarat Tofilat. În opinia sa, această deplasare este inutilă și nu adresează problemele fundamentale ale sectorului energetic.

Tofilat a punctat trei subiecte majore discutate cu Gazprom, care ar fi fost evitate dacă autoritățile ar fi luat măsuri eficiente în prealabil.

Livrarea gazelor către regiunea transnistreană: Tofilat subliniază că deciziile referitoare la livrarea gazului în regiunea transnistreană sunt deja luate la Kremlin și că nu există nicio necesitate reală de a negocia cu Gazprom, având în vedere că aceștia nu vor lua decizii importante. El sugerează că în loc să discute cu Gazprom, autoritățile moldovenești ar trebui să planifice o reintegrare a regiunii și să fie pregătite pentru o eventuală criză energetică.
Datoria la gaz: Tofilat adaugă că datoria de 720 milioane de dolari către Gazprom este nejustificată, iar auditul internațional a confirmat acest lucru. Deși autoritățile moldovenești ar fi trebuit să ajungă la un acord amiabil sau să meargă în instanță pentru a rezolva disputa, Tofilat susține că Guvernul a preferat să negocieze direct cu Gazprom, o abordare care, în opinia sa, nu face decât să amâne rezolvarea situației.
Aprobarea Consiliului de Administrație al Moldovagaz: Tofilat consideră că blocajul în numirea unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz ar putea fi depășit doar prin instituirea unui management extern, pentru a forța Gazprom să accepte schimbările necesare. El a menționat că proiectul de lege pentru a rezolva această problemă nu a fost încă înregistrat, iar în acest context, Gazprom refuză să numească un nou Consiliu de Administrație.