Protocolul la gaze, asul din mâneca rușilor. Finanțarea și securitatea energetică a regiunii transnistrene

În data de 29 octombrie Republica Moldova a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, iar Moldovagaz și Gazprom au prelungit contractul de livrare a gazelor pentru o perioadă de cinci ani. De ce a avut nevoie Federația Rusă de contractul la gaze cu Republica Moldova a răspuns, în cadrul emisiunii „în Profunzime” de la ProTv, fostul director ANRE Victor Parlicov.

Răspunsul e-n primele două puncte ale protocolului. Federația Rusă își dorește un dialog multidimensional cu Republica Moldova pe subiectul energetic. Acest demers al Gazpromului a fost o forțare a părții moldovenești la dialog în condițiile în care contextul unui asemenea șantaj era perfect pentru Gazprom. Cred că a fost principalul element ca toate subiectele ce țin de agenda de negocieri pe dimensiunea energetică să le deschidă pe o platformă interguvernamentală, politică”, a explicat Parlicov.

În opinia lui Parlicov, pe platforma interguvernamentală urmează a fi abordate subiectele care cu adevărat reprezintă interes și pentru care de fapt era nevoie de acest contract pentru Federația Rusă.

Asta ține de securizarea alimentării cu energie electrică a regiunii transnistrene, inclusiv finanțarea ei, statul companiilor rusești în partea stângă a Nistrului. Asta a fost o deschidere pentru a lansa o asemenea platformă de dialog”, a conchis Parlicov.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat o creștere de 21% a traficului de pasageri în prima jumătate a anului 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și se află printre aeroporturile medii cu cea mai rapidă creștere din Europa. Datele apar în raportul ACI EUROPE privind traficul aerian din primul semestru.

Creșterea de la Chișinău este de aproape șase ori mai mare decât media aeroporturilor europene din aceeași categorie, care a fost de 3,7%. În această categorie intră aeroporturile care deservesc între 1 și 10 milioane de pasageri pe an.

Cu un avans de 21%, Chișinăul s-a clasat pe locul cinci între aeroporturile medii cu cea mai mare creștere din Europa. Înaintea sa se află Bratislava, cu o creștere spectaculoasă de 122,7%, Skopje – 28,6%, Trapani – 28,3% și Varna – 21,2%.

Rezultatul Aeroportului Chișinău este cu atât mai important în contextul încetinirii generale a traficului aerian european. În primele șase luni ale anului, numărul pasagerilor pe aeroporturile europene a crescut cu 2,6%, comparativ cu primul semestru din 2025.

La nivelul aeroporturilor medii, creșterea de 3,7% a fost susținută în special de extinderea unor operatori low-cost și de cererea pentru călătorii de agrement și vizite la rude și prieteni. În cazul Chișinăului, avansul de 21% plasează aeroportul mult peste media europeană a segmentului său.

Republica Moldova a avut, prin Aeroportul Chișinău, una dintre cele mai bune evoluții din categoria piețelor non-UE+. Cu 21%, Moldova s-a clasat pe locul doi în această zonă, după Macedonia de Nord, care a raportat o creștere de 27,9%. Urmează Albania – 17,2%, Uzbekistan – 15,7%, Armenia – 11% și Muntenegru – 10,4%. În același timp, traficul a scăzut în Israel cu 19,2%, în Azerbaidjan cu 3%, în Georgia cu 2,5% și în Kosovo cu 1,5%.

La nivel european, cele mai mari aeroporturi au avut o evoluție mult mai modestă. Aeroporturile cu peste 40 de milioane de pasageri au crescut în medie cu doar 0,8%. Heathrow a rămas liderul european, cu aproximativ 40 de milioane de pasageri în prima jumătate a anului, în creștere cu 0,2%, în timp ce Istanbul a ajuns la 39,84 milioane, cu un avans de 1,6%.