Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

#semiconductoare #skoda #productie #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).