Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

#semiconductoare #skoda #productie #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;
relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;
creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.