Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

02 Nov. 2021, 11:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 11:04 // Au Bani //  MD Bani

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

Realitatea Live

28 Apr. 2024, 19:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Apr. 2024, 19:09 // Actual //  Lupu Eduard

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău