A fost lansat primul incubator de afaceri agroalimentare din Republica Moldova - Katalyst Kitchens. Cui este destinat?

Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova (MOVCA) anunță despre lansarea primului incubator de afaceri agroalimentare din Republica Moldova. Este vorba de Katalyst Kitchens destinat micilor întreprinderi de procesare, precum şi startup-urilor. Incubatorul se află într-o gospodărie agricolă ecologică din satul Râşcova, raionul Criuleni.

Incubatorul a fost înfiinţat de EcoVisio şi Eco-Villages & Sustainable Communities cu suportul mai multor organizaţii, printre care şi programul USAID „Farmer-to-Farmer”, implementat în ţara noastră de CNFA Moldova.

Noul incubator reprezintă materializarea unui concept relativ nou în lume şi care s-a dezvoltat în ultimii 10 ani, în special, în America de Nord şi Europa. În ţara noastră, Katalyst Kitchens a fost creat în cadrul unei gospodării agricole ecologice din satul Râşcova, raionul Criuleni, situat la 40 km de capitală, unde sunt cultivate legume şi salate ecologice.

La începutul anului 2020, Katalyst Kitchens a beneficiat de asistenţa voluntarei programului „Farmer-to-Farmer” Marilyn Phillips, specializată în management strategic. În ianuarie 2021, Jillann Richardson-Rohrscheib a oferit suport pe bază de voluntariat în elaborarea planului de afaceri, precum și a modelului de membru al incubatorului alimentar. Concomitent, un alt voluntar al programului, Eben Altmann, s-a concentrat pe proiectarea bucătăriei.

Incubatorul reprezintă un spaţiu multifuncţional inovator, înfiinţat în urma reproiectării şi reconstrucţiei unei foste instalații de uscare a tutunului și a unei ferme de porci. El dispune de o bucătărie comună certificată, o unitate de producere a alimentelor, precum şi o sală de conferinţe, care găzduieşte evenimente ce promovează antreprenoriatul local şi oferă educaţie în sectorul agroalimentar.

Katalyst Kitchens oferă spațiu de producere, servicii de contabilitate, proiectare, resurse umane, împachetare, creare şi testare a unor noi produse. Totodată, incubatorul oferă consultanță în optimizarea procesului de producere, planificarea financiară, procedurile de export, siguranța alimentară.

Noul incubator conlucrează deja cu peste 100 de mici producători de alimente, iar echipa Katalyst Kitchens dispune de zeci de ani de experiență în valorificarea potențialului și în catalizarea inițiativelor.

Katalyst Kitchens a fost creat cu susținerea Ambasadei Republicii Moldova în SUA / Embassy of Moldova to the USA, SlovakAid, Agenţiei Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, proiectului Optim-Oportunități prin tehnologii și inovație în Moldova.

Programul „Farmer-to-Farmer” oferă suport fermierilor şi profesioniştilor din businessul agricol din ţările în curs de dezvoltare în îmbunătăţirea mijloacelor de trai şi a securităţii alimentare. Farmer-to-Farmer trimite voluntari din SUA cu sarcini tehnice pentru a oferi instruire practică comunităților, cooperativelor, întreprinderilor agricole și instituțiilor de învățământ.

#Katalyst Kitchens #incubator de afaceri agroalimentare #intreprinderi de procesare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.