Reacția BNM după perchizițiile de astăzi, în dosarul „frauda bancară”. Se referă la evenimentele din 2014

Banca Națională a Moldovei a venit cu o reacție în urma percheziților de astăzi, realizate de Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Corupției.

„Banca Națională a Moldovei (BNM) reiterează că a fost și rămâne deschisă să contribuie la investigarea fraudei bancare din 2014 și, în acest sens, își reconfirmă voința pentru finalizarea rezultativă a anchetei.

Astfel, banca centrală a cooperat și colaborează pe deplin cu organele de urmărire penală, oferind toate materialele existente, explicații, specialiști etc. la solicitarea acestora, precum și din proprie inițiativă.

BNM speră că acțiunile de astăzi ale procuraturii în biroul unui angajat au adus claritate.

Banca Națională mizează pe o anchetă obiectivă și eficientă, în beneficiul cetățenilor. ”

Bani.md amintește că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții la domiciliul, iar în prezent și în biroul de serviciu al fostului administrator special al Băncii de Economii, care deține și funcția de șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei, context în care acesta a fost reținut în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu.

Acțiunile de urmărire penală au loc în cadrul investigării dosarului „fraudei bancare”, pe segmentul gestionării garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: B.C. „Banca de Economii” S.A., B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A.
Investigațiile continuă, iar PCCOCS va reveni cu amănunte odată cu avansarea acestora.

Potrivit legii, abuzul de serviciu comis în interesul unei organizații criminale se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

#Banca Națională #BNM #jaf bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul a introdus un nou sistem de clasificare a statelor pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz, împărțindu-le în trei categorii: „prietenoase”, „neutre” și „ostile”, relatează Al Jazeera.

Potrivit sursei citate, navelor aparținând statelor considerate „ostile” le va fi interzis complet accesul prin strâmtoare, în timp ce cele din țările „neutre” vor trebui să achite taxe ridicate pentru tranzit. În schimb, statele „prietenoase” vor beneficia de acces liber.

Jurnaliștii notează că majoritatea țărilor arabe au fost încadrate în categoriile „neutru” sau „ostil”, însă lista exactă a statelor și clasificarea acestora nu a fost făcută publică.

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este grav afectat după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran, pe 28 februarie, circulația fiind practic blocată.

Recent, șeful Consiliului informațional al guvernului iranian, Elias Hazrati, a declarat că Teheranul analizează posibilitatea încheierii unui acord privind controlul asupra strâmtorii cu statele care utilizează această rută strategică. Anterior, presa a relatat că Iranul a început deja să perceapă taxe pentru traversare, organizând un așa-numit „coridor sigur” pentru transportatorii aprobați.

Între timp, Rusia, China și Franța s-au opus unui proiect de rezoluție al Consiliului de Securitate al ONU care ar fi permis utilizarea forței pentru asigurarea liberei circulații prin Strâmtoarea Ormuz. Documentul a fost elaborat de Bahrain, cu sprijinul statelor din Golful Persic.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează aproximativ 15–20% din petrolul global și peste 30% din gazele naturale lichefiate. De asemenea, prin acest coridor strategic este exportată circa 90% din producția de petrol a statelor din Golful Persic.