Lucrările de construcție a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Bălți, pe ultima sută de metri

În cadrul unei vizite de lucru efectuată la data de 4 noiembrie 2021 la Bălți, Prim-ministrul Natalia Gavrilița a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și a văzut cum se desfășoară lucrările de finisare a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Regiunea de Dezvoltare Nord. Construcția este terminată în proporție de 90%.

Proiectul, început în iulie 2020, este implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională și finanțat din sursele Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR). Drept parteneri strategici sunt USAID, Suedia și UK AID, care vor contribui, prin intermediul Proiectului de Competitivitate din Moldova, la dotarea cu mobilier și echipamente a spațiilor renovate ale Centrului. În total, valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 40 de milioane de lei, dintre care 28,50 milioane lei din sursele FNDR. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a pus la dispoziție clădirea nefinisată ridicată din surse proprii și a alocat 2 milioane de lei pentru lucrări neplanificate, dar necesar de realizat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Natalia Gavrilița a purtat o discuție cu rectorul și cu decanii facultăților din cadrul USARB. Șefa Guvernului a salutat investițiile care se fac în Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic și și-a exprimat încrederea că astfel va crește numărul studenților, dar și a tinerilor care vor rămâne să lucreze acasă.

„Este foarte important sa orientam studiile pentru creșterea unor competențe utile pentru tineri. Mai mult ca atât, tinerii trebuie să aibă încredere că se vor putea angaja la locuri bine plătite după absolvire. În acest sens, astfel de parteneriate între instituțiile de învătământ și agenții economici ca parteneriatul din Bălți sunt foarte importante”, a subliniat Natalia Gavrilița.

La USARB activează 230 de cadre didactice, iar numărul studenților și elevilor care învață în prezent în cadrul Universității dar și a Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” este de peste 4000.

#Centrul de Inovare si Transfer Tehnologic din #universitatea alecu russo #balti #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.