Marea Britanie pierde de 178 de ori mai mult din Brexit decât câștigă din noile acorduri comerciale negociate Johnson

08 Nov. 2021, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 10:10 // Actual //  MD Bani

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, scrie The Independent, citând o analiză realizată de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex.

Astfel, cele câteva acorduri comerciale, cu Australia sau Noua Zeelandă, de exemplu, vor produce beneficii economice de între 3 și 7 lire per britanic în următorii 15 ani, conform datelor guvernului.

Această creștere economică, de aproximativ 0,02% din PIB vine într-un contrast puternic cu pierderile estimate de 4% suferite ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană, scrie digi24.ro.

Conform analizei cercetătorilor, acordurile economice pe care guvernul lui Boris Johnson a încercat să le prezinte drept „un nou răsărit” și „Marea Britanie globală la apogeu” nu vor avea aproape niciun impact economic măsurabil.

Estimările oficiale, de asemenea, arată pierderi din cauza Brexit de peste 1.250 de lire per persoană în următorii ani, de peste 178 mai mari decât cele mai optimiste predicții în legătură cu câștigurile de pe urma acordurilor comerciale.

Cercetătorii spun că majoritatea acordurilor de liber schimb anunțate de Johnson, precum cele cu Coreea de Sud, Singapore sau Vietnam sunt pur și simplu încercări de a înlocui tratatele pe care acele țări le aveau cu UE și de care beneficia anterior și UK, ca partea a pieței unice.

„Ele nu produc nimic pentru comerțul britanic și din cauza faptului că nu sunt replici perfecte ale vechilor tratate (n. red. – ale UE, de care beneficia și UK ca parte a pieței unice), îl și afectează negativ, chiar dacă foarte puțin”, spune Guillermo Larbalestier, unul dintre cercetători.

Guvernul britanic a motivat spunând că datele sunt „vechi și statice”, deși ele au fost făcute publice chiar de guvern în vară, în încercarea de a susține acordurile comerciale. Guvernul de la Londra susține, de asemenea, că „centrul de gravitație al comerțului global se mută dinspre Europa spre piețele în creștere din Asia -Pacific” și că are ca strategie „lipirea economiei UK de aceste piețe ale zilei de mâine, capturând oportunități economice ca țară agilă și independentă”.

Conform analizei citate, însă, chiar și acordul cu Japonia, prezentat drept o victorie semnificativă, este foarte similar cu cel pe care țara îl avea anterior ca parte a UE, cu mici diferențe care îi vor pune pe exportatorii britanici în dezavantaj față de cei europeni.

„Comparând cu situația în care nu am fi avut niciun acord, acordul cu Japonia va crește PIB-ul cu 1,5 miliarde de lire, 0,07%. Beneficiile vor fi neglijabile față de pierderile generate de Brexit”, spun cercetătorii care au rezultat analiza, concluzionând că acordurile comerciale, cu oricare țară ar fi ele agreate, nu vor putea să contracareze efectele catastrofale produse în economie de Brexit.

30 Iul. 2026, 16:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 16:47 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.