Eticheta produselor IKEA din Viena, i-a indignat pe români: ATENȚIE: poate conține urme de păduri seculare din România

Românii au răspuns cu indignare, marți seara, după ce, în mediul online, au apărut mai multe imagini cu etichetele unor produse de lemn, comercializate de Ikea în Viena, scrie antena3.ro.

„Pe produsele din lemn vândute de IKEA la Vienna au apărut etichete care avertizează consumatorii cu mesajul ”ATENȚIE: poate conține urme din lemn de la păduri seculare din România.”, a anunțat organizația Agent Green, pe Facebook.

„Wood products sold by IKEA in Vienna started to be labeled with a message for consumers saying ”WARNING: May Contain Traces of Romanian Old-Growth Forests”.”

„Este un fel de bătaie de joc la adresa noastră … Nu va opri pe nimeni să cumpere.”, „Asta-i culmea! Au pus o etichetă și gata! Se taie pădurile în continuare și produsele se vând foarte bine și cu eticheta.”, „Degeaba. Ne râd în fața cu mesajele de genul…”, sunt doar câteva dintre mesajele românilor care au văzut fotografiile pe rețeaua de socializare.

#viena #etichete #ikea #produse #paduri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.