Rolls-Royce va construi mini-reactoare nucleare. Acțiunile companiei au crescut cu aproape 4%

Marea Britanie va finanța noul proiect al celebrului producător de motoare Rolls-Royce de a construi primele mini reactoare nucleare din țară, ca parte a eforturilor la nivel național către o energie mai curată.

Guvernul, nedorind în ultimul timp să dea undă verde proiectelor nucleare la scară largă, în ciuda deficitului de energie, este gata să investească 283 de milioane de dolari într-un proiect Rolls-Royce pentru construirea de reactoare modulare mici sau SMR, pentru generarea de energie nucleară.

Rolls-Royce, care va deține aproximativ 80% din proiect, urmează să investească încă 263 de milioane de dolari împreună cu doi parteneri, BNF Resources UK și Exelon Generation.

„Este o oportunitate unică în viață pentru Regatul Unit de a implementa mai multă energie cu emisii reduse de carbon decât oricând și de a asigura o mai mare independență energetică”, a declarat marți secretarul britanic pentru afaceri și energie, Kwasi Kwarteng, citat de Reuters.

El a afirmat că tehnologia SMR ne permite „să reducem costurile și să construim mai rapid, asigurându-ne că putem aduce electricitate curată în casele oamenilor și să reducem și mai mult utilizarea deja în scădere a combustibililor fosili volatili”.

Acțiunile Rolls-Royce au crescut cu aproape 4% după știrile despre sprijinul și finanțarea guvernului. Compania se așteaptă ca afacerea sa SMR să poată crea până la 40.000 de locuri de muncă, menționând, de asemenea, că potențialul global de export pentru tehnologie și energie SMR este „fără precedent”.

Spre deosebire de centralele nucleare tradiționale, SMR-urile pot fi fabricate în fabrici, apoi transportate și asamblate cu ușurință pe amplasamente de dimensiunea a două terenuri de fotbal. Cu toate acestea, fiecare SMR este capabil să producă suficientă energie pentru a alimenta aproximativ un milion de locuințe – același lucru cu cel produs de aproximativ 150 de turbine eoliene de pe uscat.

În prezent, aproximativ 21% din producția de energie electrică din Regatul Unit provine din energie nucleară. Estimările Rolls-Royce arată că Regatul Unit are nevoie de aproximativ 16 SMR pentru a înlocui centralele nucleare existente pentru generarea de energie, potrivit RT.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.