IPRE nu vede cu „ochi buni” ideea lui Alaiba de a comasa ANRE și CC. A venit și cu 7 propuneri la proiect

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră insuficient de argumentată și respectiv inoportună soluția de reorganizare prin comasarea Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) și Consiliul Concurenței (CC), atât timp cât nu există argumente obiective, susținute prin evaluări independente, realizate inclusiv cu implicarea experților din cadrul organizațiilor internaționale competente, (Secretariatul Comunității Energetice și Comisiei Europene), scrie Realitatea.md.

Autorii documentului, Calin Negură, expert în domeniul energetic și Iulian Groza, director Executiv IPRE, consideră că, viteza realizării unei asemenea reforme instituționale va fi întotdeauna în detrimentul calității, va genera riscuri de sustenabilitate și de creare a disfuncțiilor în reglementarea celor două sectoare critice ale economiei Republicii Moldova.

Mai mult, ignorarea procedurilor de elaborare a politicilor publice și a legii nr. 100 privind actele normative va compromite intențiile sincere de îmbunătățire și eficientizare a activității autorităților responsabile de implementarea politicilor mult prea importante pentru funcționarea unui stat cu economie de piață și integrarea regională a acesteia, susțin autorii.

În contextul celor enunțate, cei doi experți IPRE recomandă spre considerare revizuirea modului de reformă instituțională inițiată și realizarea următoarelor acțiuni:

Inițierea unei evaluări instituționale obiective, bazată pe o metodologie adecvată, agreată de părțile interesate. Metodologia trebuie să includă un set de criterii ce vor examina respectarea de către ANRE și CC a principiilor recunoscute de activitate: independență, legalitate, profesionalism, obiectivitate, transparență, responsabilitate;
Identificarea măsurilor necesare îmbunătățirii activității, transparenței și independenței ANRE și CC ca entități separate și după caz de identificat ce oportunități și riscuri are avea opțiunea de comasare a acestor autorități;
Solicitarea suportului și participării active a reprezentanților Comisiei Europene (DG COMP/DGENER/DGTRADE), Secretariatului Comunității Energetice (SCE) și Comitetului de Reglementare a Comunității Energetice (ECRB), Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), Rețelei Internaționale de Concurență (ICN), la toate etapele evaluării instituționale și de examinare a practicilor internaționale în domeniu. Un aspect principial asupra căruia trebuie să fie invitat SCE și Comisia Europeană să se expună, vizează conformitatea soluției/lor reorganizare prin prisma angajamentelor Republicii Moldova prevăzute de Acordul de Asociere cu UE și Tratatul Comunității Energetice;
În baza concluziilor rapoartelor de evaluare instituțională și examinare a practicilor internaționale în domeniu, cu condiția confirmării deficiențelor sistemelor instituționale existente și argumentării corespunzătoare a soluțiilor de îmbunătățire și eficientizare propuse, urmează a fi examinată oportunitatea unei reforme instituționale, prin fuziune sau altfel;
În baza evaluărilor, în cazul identificării soluției optime de reformă instituțională a ANRE și CC urmează a fi revizuit proiectul de lege actual, precum și pachetul de proiecte a actelor normative subordonate legii necesare pentru implementarea reformei instituționale;
Efectuarea unei analize comparative cu alte soluții aplicate la nivel european cu privire la oportunitatea și modalitățile de reorganizare a autorităților de reglementare sectorială (ex-ante);
De asemenea, în conformitate cu legea nr. 100 privind actele normative, proiectul legii urmează a fi însoțit de analiza inițiativei de elaborare a actului normativ sau AIR.

Precizăm că, inițiativa de a reforma cele două instituții în una singură a fost anunțată de Dumitru Alaiba încă acum o lună, perioadă în care s-a organizat consultări publice la acest subiect de comasare a ANRE cu CC.

#IPRE #CC #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru prima dată de la aprobarea Legii 270 privind salarizarea în serviciul public (2018), salariul de referință în sectorul public nu va fi majorat. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Cinema 1, de către fostul premier Ion Chicu.

„Este primul an când salariul de referință nu crește. Este o încălcare a spiritului legii și o lovitură pentru angajații publici cu venituri mici”, a spus fostul premier.

Potrivit proiectului bugetar aprobat de Guvern, în anul 2026 salariul minim va fi majorat la 6.300 de lei, însă această creștere nu se va aplica angajaților din sectorul public, care sunt salarizați în baza valorii de referință. Documentul prevede totuși o ajustare limitată a valorii de referință care urmează să crească de la 2.200 la 2.400 de lei, modificare orientată în special spre categoriile cu venituri mici ale populației. În sectorul public, valoarea de referință a salariului rămâne la nivelul de 2 500 de lei.

Executivul anunță că anul 2026 va aduce o nouă lege a salarizării, menită să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani și să îmbunătățească nivelul de protecție pentru categoriile vulnerabile, inclusiv prin noi indemnizații. În paralel, guvernarea promite continuarea programelor de compensații și investiții în domeniul sănătății.

În timp ce pentru anul 2026 majorările sunt limitate, bugetul pentru 2025 a inclus creșteri mai mari pentru anumite categorii din structurile subordonate Guvernului. Astfel: pentru personalul autorităților publice centrale subordonate Guvernului, salariul de referință a crescut de la 2.100 la 2.500 lei (+19%), pentru personalul cu funcții de demnitate publică din instituții precum Agenția Națională Antidoping, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, Agenția Relații Interetnice, ANPCVF și altele, valoarea de referință a fost majorată de la 2.100 la 3.000 lei (+43%).