Slusari face praf raportul premierului Gavrilița: Realizări modeste și sub așteptări

11 Nov. 2021, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Nov. 2021, 16:29 // Actual //  bani.md

Fostul deputat Alexandru Slusari se arată nemulțumit de activitatea Guvernului Gavrilița, care a prezentat astăzi raportul de activitate pentru cele 100 de zile de la învestire.

Am mult de spus pe raportul de 100 de zile a Guvernului cu realizări mai mult decât modeste și mult sub nivelul așteptărilor oamenilor. Dar în primul rând ar fi corect ca în afară de raportul executivului per ansamblu, fiecare minister să prezinte raportul de activitate”, a menționat Slusari.

Fostul deputat susține că este curios să citească rapoartele Ministerelor Afacerilor Interne, Justiției și Economiei.

Astăzi, 11 noiembrie, premierul Natalia Gavrilița a prezentat în fața presei raportul de activitate pentru cele 100 de zile de activitate. „Este o perioadă de adaptare de tranziție, gestionare a administrației, foarte multe procese care trebuiau puse pe roate. Ne-am confruntat cu instituții ale statului erodate de corupție și ghidate de interese private. De-a lungul cestei perioade cu  criza pandemică, a gazelor și a prețurilor”, a declarat Gavrilița. Din punct de vedere a eșecurilor, premierul a spus că se confruntă cu lipsa cadrelor, în condițiile în care nimeni nu se înghesuie să ocupe funcțiile publice scoase la concurs.

Întrebată ce notă acordă Guvernului pe care îl conduce, premierul a spus că nota trebuie să o acorde cetățenii în baza acțiunilor care au fot făcute în cele 100 de zile.

Pe 30 iulie, președintele Maia Sandu a semnat decretul de înaintare a Nataliei Gavrilița în funcția de premier. Noul guvern a fost învestit la 6 august, votat de 61 din cei 63 de deputați de la PAS.

 

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.