Igor Belei, DIACONIA: Întreprinderea socială trebuie să fie lansată de un om care visează afacerea

„Diaconia” este structura socială a Mitropoliei Basarabiei care activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova din anul 2001.

Prin proiectele sociale pe care le dezvoltă, deja de 20 de ani Misiunea Diaconia ajută persoanele aflate în dificultate. Diaconia este cunoscută pentru programele „Banca de Haine”, „Banca de alimente”, „Brațele mamei”, „Spre independență”, etc. Inițiativele lansate au rolul de a promova solidaritatea și de a face o schimbare în societate.

„Antreprenorii sociali sunt pionerii. Este extrem de valoros să poți aduce un beneficiu atât economic cât și să dai șansa oamenilor care nu au posibilitatea să se angajeze sau nu au curajul, sau nu au abilitățile necesare. Din păcate sărăcia nu este o formă de lipsă materială ci o formă de a înțelege lucrurile, o lipsă de capacitate de a te mobiliza.”

În viziunea lui Igor Belei, este important atât să fie încurajată lansarea afacerilor sociale, cât și să fie susținută dezvoltarea acestora prin asistență din partea statului și a afacerilor mari.

„Afacerile sociale trebuie să fie asistate, atât prin scutire de taxe cât și prin injecții financiare.”

Inițial, afacerea lansată de Misiunea Diaconia, nu a fost gândită ca o afacere socială, ci ca o activitate care va genera profit, ceea ce a fost o eroare.

„Am dezvoltat o întreprindere care venea să angajeze persoanele din programul „În brațele mamei” în servicii de curățenii, atunci când aceste servicii încă nu existau în Chișinău. Noi am gândit acest business nu ca unul social, ci ca unul care va aduce profit. Era o greșeală pentru că, trebuia din start să aveam această idee că va trebui subvenționat. Pe parcursul anilor beneficiul a fost schimbarea oamenilor care au fost angajați.”

Potrivit directorul executiv al Misiunii „Diaconia”, întreprinderile sociale au un rol important în dezvoltarea unei țări.

„Este extrem de valoros să înțelegem cât ne costă o lipsă de investiții în servicii sociale, cât ne va costa să asistăm în continuare oamenii care nu sunt angajați în câmpul muncii și generează costuri. Este extrem de valoros să înțelegem lipsa cadrelor calificate sau măcar a cadrelor care ar putea fi angajate în câmpul muncii, pentru că toată lumea se plânge că nu există angajați. Este o formă de a întoarce beneficiul spre societate, pentru businessul mare, care poate să investească, să asiste întreprinderile sociale ca o formă de a împărți beneficiul. Pentru că, ulterior toți acești oameni vor putea fi angajați în businessul mare. Este extrem de valoros pentru autorități să înțeleagă întreprinderile sociale sunt o parte a revigorării pieței muncii din Republica Moldova.”

Igor Belei mai afirmă că o societate modernă este o societate care susține întreprinderile sociale, iată de ce, acest tip de activități au un viitor.

„Întreprinderile sociale au un viitor și trebuie să aibă un viitor într-o societate modernă. Întreprinderea socială trebuie să fie lansată de un om care visează afacerea, care visează produsul.”

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#antreprenor social #igor belei #afacere sociala #Diaconia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.