100 de zile ale guvernării. Sturza: Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem

În primele trei luni abia dacă afli pe unde „să intri în birou”. Valul de noi informații și provocări profesionale este copleșitor. Oboseala fizică și psihică te doboară. Unica dorință persistentă (dacă ești sincer cu tine însuți) e să-ți iei lumea-n cap și să pleci, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, care a comentat cele 100 de zile de învestire ale guvernului Gavrilița.

E ceva diferit la guvernul actual? Risc să spun că nu. Majoritatea absolută a membrilor guvernului nu au activat în instituții de stat, nu au condus sisteme complexe cu implicații politice și sociale majore. De aici și multiplele bâlbe și erori de comunicare, dar și lipsa de pași vizibili în implementarea unei agende cu impact. Cu atât mai mult, nu poți să-ți atribui agenda președintelui și a parlamentului, deși nu mai avem o delimitare clară între „ramurile” puterii de ceva timp. Experiența va veni. Răbdare”, a opinat fostul premier.

Omul de afaceri constată cele trei luni ale guvernării au fost marcate de două crize.

Evident, acest timp scurt a fost marcat de criza gazelor, criză care a fost gestionată destul de bine. Criza sanitară, reforme economice, agricultura ca prioritate, promovarea cadrelor adecvate provocărilor manageriale și politice? De la modest la foarte modest. Infrastructura? Ceea ce am moștenit. Poate cu excepția faptului că indienii(!) ne vor construi interconectarea energetică cu România. Sic…”, a spus Sturza.

În opinia lui omului de afaceri, „Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem. Mereu am spus, impresia e importantă într-un act de guvernare. Un guvern bun este cel care știe să comunice empatic și pe înțelesul tuturor. Am asistat săptămâna trecută la un val de critici adresate doamnei prim-ministru Gavrilița după conferința cu pricina. Unii au fost de-a dreptul răuvoitori. Știu că nu toți cei care vorbesc „frumos” fac și frumos. Mai știu că doamna Gavrilița, indiferent de „impresia artistică”, face o treabă bună. E determinată și cunoaște lucrurile.”

Este un lucru evident, guvernul la un moment dat va avea nevoie de remanieri. Cei obosiți și nerelevanți vor trebui schimbați. E normal să se întâmple așa ceva. Cu atât mai mult că unii ajung acolo unde ajung dintr-un hazard al sorții”, a conchis omul de afaceri.

#100 de zile #Sturza #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.