Oportunitate pentru întreprinderile sociale! Detalii despre Programul Național pentru Antreprenoriat Social

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a organizat prima sesiune de informare despre Antreprenoriatul Social, din seria celor zece planificate. În cadrul evenimentului de astăzi, 15 noiembrie 2021, au fost oferite și primele detalii despre Programul Național pentru Antreprenoriat Social, care va veni și cu o componentă de finanțare.

Evenimentul a fost deschis de către Iulia Costin, director general ODIMM, care a salutat deschiderea antreprenorilor de a-și asuma activități sociale și a accentuat importanța acestora pentru economia Republicii Moldova și societatea în care trăim. Totodată, a prezentat rezultatele sesiunii de webinare și ateliere de lucru care s-au desfășurat pe parcursul săptămânilor precedente.

„În Republica Moldova Antreprenoriatul Social este la o etapă incipientă de dezvoltare. Prima noțiune a fost reglementată în legislația națională în anul 2017, în Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Totuși, în pofida acestui fapt, sute de companii din Republica Moldova desfășoară activități sociale deși nu sunt înregistrate ca și întreprinderi sociale. Din anul 2018, ODIMM face parte din proiectul transnațional Finance4SocialChange, unde, alături de 14 țări, lucrăm la dezvoltarea acestei activități economice. În Republica Moldova, antreprenoriatul social, poate deveni un domeniu economic care va genera impact în soluționarea problemelor societății în care activăm, inclusiv grație suportului partenerilor și finanțatorilor externi care oferă, inclusiv asistență tehnică și financiară. Suntem în strânsă colaborare cu Ministerul Economiei care în curând va promova Programul național de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale.”, a declarat Iulia Costin, director general ODIMM.

Programul naţionalul pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova, care va îngloba un plan de acțiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului social precum și un Program de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderile Sociale, este elaborat cu suportul GIZ. Acesta are drept scop catalizarea și creșterea nivelului de interes pentru acest tip de antreprenoriat.

„Antreprenoriatul social este important pentru întreaga societate din două perspective – contribuie la creșterea economică prin dezvoltarea afacerilor și, concomitent, ajută la rezolvarea unor probleme sociale, inclusiv prin integrarea persoanelor din grupurile vulnerabile în activități economice. Astfel, putem spune că întreprinderile sociale produc profit economic și social. Antreprenoriatul social se dezvoltă activ atât în țările UE, unde contribuie semnificativ la formarea PIB-ului, cât și în țările din regiune, fiind un model de business tot mai atractiv prin faptul că îmbină aspirațiile antreprenorului de a excela în afaceri cu dorința de a schimba spre bine comunitățile. Întreprinderile sociale sunt un instrument foarte eficient pentru combaterea sărăciei și reducerea inechităților. Susținem eforturile instituțiilor de stat, dar și altor parteneri de dezvoltare în promovarea antreprenoriatului social și asigurarea creșterii acestui sector important.” a declarat Olesea Ghedrovici, manager componenta de politici, proiectul MEPA, GIZ, în cadrul evenimentului.

De menționat că Program naţionalul de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale, prevede următoarele etape:

Promovare
Formare profesională
Aplicare la competiții
Finanțare
Sustenabilitate.

În detaliu, despre fiecare etapă, a vorbit Finodora Marcu, Specialist superior Centrul de Formare Antreprenenorială Direcția Consultanță și Formare Antreprenorială ODIMM.

În cadrul sesiunii de informare și-au prezentat experiența și co-fondatorul companiei Edujoc, cea mai recentă întreprindere socială din Republica Moldova, cât și Victor Nistorica, participant al sesiunilor de webinarii și ateliere de lucru desfășurate de către ODIMM în cadrul campaniei de informare și de promovare a antreprenoriatului social din Republica Moldova.

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită pe acest link: https://bit.ly/30rK5mT

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#program nationa #odimm #antreprenoriat social #sustinere #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.