Moldovenii nu se mai înghesuie în gara feroviară. Avionul depășește trenul. Și nu doar la viteză

În nouă lui ale anului 2021 cu transportul public au fost transportați 45,5 milioane pasageri, cu 13,9% mai mult față de aceeași perioadă din anul 2020. Parcursul pasagerilor a constituit 2578,9 milioane pasageri-km, fiind în creştere cu 43,8% comparativ cu ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Transportul rutier de pasageri a deținut ponderea covârșitoare – de 97,3% din total, transportului aerian și celui feroviar revenind, respectiv 1,4% și 1,0%.

Comparativ cu ianuarie-septembrie 2020, creșteri au fost înregistrate în transportul rutier de pasageri (+13,7%) și aerian (+108,7%). Totodată, se atestă o scădere în transportul feroviar de pasageri (-13,1%) și fluvial (-10,5%).

Cu transportul rutier, în nouă luni ale anului 2021 au călătorit 5,3 mil. de persoane, cu avionul au călătorit 97 mii de persoane, iar cu trenul 56,7 mii persoane.

În ultimii ani, moldovenii s-au învățat să meargă cu mașina sau chiar cu avionul în concediu și au evitat pe cât au putut trenul.

Cine merge în străinătate nu stă mult pe gânduri și își ia bilet de avion. Aproape 3 milioane de pasageri au decolat sau aterizat pe Aeroportul Chișinău în anul 2019.

De cealaltă parte traficul de pasageri care călătoresc cu trenul este într-o continuă scădere. Urmare a crizei COVID-19 traficul internațional de pasageri internațional a fost suspendat.

#pasageri #transport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia