M. Stanley: Evitaţi acţiunile şi obligaţiunile americane în 2022 şi căutaţi randamente mai bune în Europa şi Japonia

Echipa de strategie a gigantului bancar american Morgan Stanley a declarat că recomandă evitarea acţiunilor şi obligaţiunilor americane anul viitor şi subliniază randamentele mai bune din Europa şi Japonia, potrivit Bloomberg.

Compania crede că nivelul ridicat al evaluărilor şi reducerea ajutoarelor monetare vor îngreuna performanţele activelor americane în 2022, deşi economia se va îmbunătăţi, iar inflaţia se va modera, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, fundamentele devin mai atractive în Europa şi Japonia, unde băncile centrale vor fi mai răbdătoare şi presiunile inflaţioniste se vor dovedi a fi mai mici, explică strategii în prospectul anual de investiţii.

„Cred că în 2022 va fi vorba de provocări: creşteri economice vs. evaluări ridicate ale companiilor, înăsprirea politicilor monetare, activitatea turbulentă a investitorilor, iar inflaţia va fi mai ridicată decât nivelul cu care s-au obişnuit investitorii. Anticipăm o mulţime de dificultăţi, inclusiv evoluţii negative pe S&P 500, în timp ce randamentele titlurilor americane de stat pe 10 ani se vor plasa cu mult peste contractele forward.

După un an dominat de creşteri neobosite ale pieţelor bursiere şi un selloff al obligaţiunilor, strategii se pregătesc să anticipeze performanţele din 2022, inflaţia continuând să constituie principala temere. Săptămâna trecută, grupul bancar Goldman Sachs a declarat că se aşteaptă la profituri „mai puţin impresionante” pentru activele de risc în condiţiile în care ciclul economic va ajunge la maturitate.

Morgan Stanley crede că S&P va încheia anul viitor la circa 4.400 de puncte, cu aproximativ 7% sub nivelurile actuale ale indicelui bursier. În plus, strategii băncii estimează că randamentele titlurilor de stat pe 10 ani vor ajunge la 2,1% până la finalul lui 2022, de la 1,55% astăzi, 15 noiembrie.

De la începutul anului, S&P este pe plus cu 26.5%. Dow Jones şi Nasdaq au crescut cu 19,4% şi, respectiv, 25%.

#Investiții #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.