M. Stanley: Evitaţi acţiunile şi obligaţiunile americane în 2022 şi căutaţi randamente mai bune în Europa şi Japonia

16 Nov. 2021, 09:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
16 Nov. 2021, 09:30 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Echipa de strategie a gigantului bancar american Morgan Stanley a declarat că recomandă evitarea acţiunilor şi obligaţiunilor americane anul viitor şi subliniază randamentele mai bune din Europa şi Japonia, potrivit Bloomberg.

Compania crede că nivelul ridicat al evaluărilor şi reducerea ajutoarelor monetare vor îngreuna performanţele activelor americane în 2022, deşi economia se va îmbunătăţi, iar inflaţia se va modera, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, fundamentele devin mai atractive în Europa şi Japonia, unde băncile centrale vor fi mai răbdătoare şi presiunile inflaţioniste se vor dovedi a fi mai mici, explică strategii în prospectul anual de investiţii.

„Cred că în 2022 va fi vorba de provocări: creşteri economice vs. evaluări ridicate ale companiilor, înăsprirea politicilor monetare, activitatea turbulentă a investitorilor, iar inflaţia va fi mai ridicată decât nivelul cu care s-au obişnuit investitorii. Anticipăm o mulţime de dificultăţi, inclusiv evoluţii negative pe S&P 500, în timp ce randamentele titlurilor americane de stat pe 10 ani se vor plasa cu mult peste contractele forward.

După un an dominat de creşteri neobosite ale pieţelor bursiere şi un selloff al obligaţiunilor, strategii se pregătesc să anticipeze performanţele din 2022, inflaţia continuând să constituie principala temere. Săptămâna trecută, grupul bancar Goldman Sachs a declarat că se aşteaptă la profituri „mai puţin impresionante” pentru activele de risc în condiţiile în care ciclul economic va ajunge la maturitate.

Morgan Stanley crede că S&P va încheia anul viitor la circa 4.400 de puncte, cu aproximativ 7% sub nivelurile actuale ale indicelui bursier. În plus, strategii băncii estimează că randamentele titlurilor de stat pe 10 ani vor ajunge la 2,1% până la finalul lui 2022, de la 1,55% astăzi, 15 noiembrie.

De la începutul anului, S&P este pe plus cu 26.5%. Dow Jones şi Nasdaq au crescut cu 19,4% şi, respectiv, 25%.

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.