Modificările la bugetul pentru anul 2021, votate. 210 mil. de lei sunt pentru compensarea tarifelor la gaz și căldură

Cu 58 de voturi ale deputaților, proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul curent a fost aprobat în prima lectură. Modificarea bugetului este condiționată de starea de urgență în sectorul energetic și de necesitatea întreprinderii măsurilor de ordin legislativ pentru depășirea acesteia.

Veniturile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 767,8 milioane de lei – până la 45 862,4 miliarde de lei, cheltuielile cu 421,7 milioane de lei – până la 57 654,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar se diminuează cu 346,1 milioane de lei și constituie 11,792 miliarde de lei sau 5,1% din PIB.

Partea de venituri a bugetului de stat se majorează preponderent din contul încasărilor din impozite si taxe.

Creșterea cheltuielilor este legată de alocații suplimentare acordate populației în scopul depășirii consecințelor stării de urgență.

Astfel, 210 milioane de lei sunt destinate compensarea diferenței de tarife, conform facturilor la gazele naturale și energia termică. Procedura de compensare va fi realizată prin intermediul Ministerului Muncii si Protecției Sociale.

Alte 139 milioane de lei vor fi transferate către bugetul asigurărilor sociale de stat, dintre care 104 milioane de lei – ca urmare a majorării ajutorului pentru perioada rece a anului, precum și creșterii numărului de familii defavorizate care urmează să beneficieze de astfel de suport din partea statului.

Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi, și în bugetul de stat pentru anul 2022 vor fi prevăzute mijloace financiare pentru compensarea costului tarifelor și pentru acordarea ajutorului pentru perioada rece a anului.

Printr-o Hotărâre a Parlamentului, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, în perioada 22 octombrie – 20 noiembrie. Propunerea a venit din partea Guvernului și a avut drept scop stabilirea măsurilor necesare întru asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale și energie electrică a țării.

#compensare #buget #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.