Închisoare cu suspendare pentru șeful Orange. Pentru ce a fost condamnat în dosarul Tapie

24 Nov. 2021, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2021, 15:23 // Actual //  bani.md

Stephane Richard, directorul general al grupului Orange, cea mai mare companie de telecomunicații din Franța, a fost condamnat miercuri, de Curtea de Apel din Paris, la un an de închisoare cu suspendare și la plata unei amenzi de 50.000 de euro, după ce a fost găsit vinovat de complicitate la folosirea abuzivă fondurilor publice, informează agenția Reuters, citată libertatea.ro.

Condamnarea a fost pronunțată în dosarul de arbitraj în care omul de afaceri Bernard Tapie, decedat între timp, a obținut peste 400 de milioane de euro. În schimb, directorul Orange a fost achitat de acuzaţia de complicitate la fraudă.

Soarta CEO-ului Orange, decisă de Consiliul de Administrație

După anunţarea verdictului, Stephane Richard a anunțat, într-un comunicat de presă, că nu va face recurs la verdictul tribunalului, pe care l-a catalogat drept „profund incorect”. Șeful Orange a precizat că board-ul companiei va decide dacă el va mai rămâne sau nu în postul de CEO. „Îmi pun mandatul în mâinile Consiliului de Administrație”, a adăugat Stephane Richard.

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în repetate rânduri că poziţia Guvernului este aceea conform căreia directorii companiilor controlate de stat ar trebui să demisioneze dacă vor fi condamnaţi pentru o infracţiune. Astfel că decizia de condamnare a lui Stephane Richard ar putea însemna sfârşitul carierei sale la Orange, grup la care statul francez este cel mai mare acţionar.

O reuniune a Consiliului de Administraţie a fost programată miercuri, la ora 17.00 GMT, a anunțat purtătorul de cuvânt al companiei. Stephane Richard a anunţat deja că nu va rămâne CEO la Orange la terminarea actualului mandat de patru ani, în luna mai 2022, dar a precizat că ar fi interesat să rămână în funcţia de preşedinte al companiei franceze.

Stephane Richard și Christine Lagarde, inculpați în Dosarul Tapie

Dosarul în care a fost acuzat și condamnat Stephane Richard vizează despăgubirile în valoare de 400 milioane de euro plătite în 2008 de statul francez fostului magnat Bernard Tapie. La acel moment, Stephane Richard era directorul de cabinet al ministrului Finanţelor, Christine Lagarde, care în prezent deține funcția de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). În decembrie 2016, Lagarde, care de asemenea a negat orice încălcare a legii, a fost găsită vinovată de neglijenţă în acelaşi dosar.

Judecătoarea Sophie Clément a considerat că Stephane Richard „a comis acte grave prin favorizarea intereselor lui Bernard Tapie în detrimentul celor ale statului”.

Lui Christine Lagarde, Stephane Richard şi altor angajaţi din Ministerul Economiei li se reproşează că au recurs la soluţia unui arbitraj privat, în loc să meargă în justiţie, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca franceză Credit Lyonnais. Litigiul viza o tranzacţie ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie, susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 404 milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

În 2019, Stephane Richard a fost achitat în primă instanţă în acest dosar, dar parchetul a făcut apel, cerând trei ani de închisoare cu executare în privința directorului Orange.

 

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.