Guvernul facilitează accesul producătorilor agricoli micro, mici și mijlocii la fondurile de subvenționare

24 Nov. 2021, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Nov. 2021, 16:22 // Actual //  MD Bani

Producătorii agricoli micro, mici și mijlocii vor putea accesa mai ușor sursele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. În acest sens, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, un proiect de modificare a Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Documentul prevede ajustarea politicii de subvenționare la necesitățile economiei naționale și a populației, modificarea noțiunilor de producători agricoli mici, mijlocii și mari. La fel se propune completarea legii cu noțiunea de „producător agricol micro” – care deţine cu drept de proprietate sau posesie și folosință până la 2 de hectare de teren agricol arabil și/sau până la 1 hectar de teren ocupat de culturi perene în rod, ori 1 hectar de legume în câmp deschis, ori 0,1 hectar de legume în teren protejat, ori până la 40 de capete de bovine sau 50 de capete de porcine, ovine/caprine, şi, în orice caz, nu depăşeşte criteriile stabilite pentru întreprinderea micro prin Legea cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Conform proiectului, principalele modificări constau în sporirea accesului producătorilor agricoli micro și mici, mijlocii la subvenții. De asemenea, pentru prima dată, va fi favorizat accesul la subvenții pentru instituțiile de învățământ cu profil agricol, cât și a celor din domeniul de cercetare-inovare. De suport din partea statului vor beneficia și asociațiile utilizatorilor de apă pentru Irigare care vor avea posibilitate să procure mașini și utilaje pentru exploatarea și întreținerea sistemelor de irigare și desecare.

Proiectul mai prevede păstrarea condițiilor existente de reglementare privind subvenționarea creditelor acordate producătorilor agricoli și excluderea prevederii cu referință la acordarea plăților directe per hectar.

Totodată, a fost extinsă lista categoriilor de producători care vor beneficia de subvenții majorate. Aceasta se referă la producătorii din sectorul zootehnic și producătorii care se asociază. Modificările sunt necesare în contextul în care sectorul zootehnic a fost declarat sector prioritar și necesită investiții mari, atât din partea agenților economici, cât și din partea FNDAMR. Acordarea subvențiilor majorate va stimula producătorii agricoli să investească sume mari în dezvoltarea acestuia.

De asemenea, se propune și susținerea asocierii producătorilor prin alocarea subvențiilor majorate cu scopul de a spori competitivitatea sectorului agroalimentar, obținerea valorii adăugate, încurajarea și stimularea acestora.

În vederea urgentării procesului de redistribuire a mijloacelor financiare nevalorificate până la 1 septembrie a fiecărui an în curs, în cadrul unei măsuri sau submăsuri, categorii de producători agricoli, se propune aprobarea acestora de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în baza unei notificări din partea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!