Numele candidaților propuși de Parlament pentru Consiliul Audiovizualului. Anunțul Lilianei Nicolăescu-Onofrei

A fost făcut public numele candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Audiovizualului, care urmează să fie aprobați de Parlament, informează Realitatea.md. Informația a fost oferită de către Liliana Nicolăescu-Onofrei, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul Jurnal TV.

Potrivit Lilianei Nicolăescu-Onofrei, care e președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media – 2 candidați sunt înaintați de către formațiunea PAS, și câte unul din partea fracțiunilor de opoziție. În același timp, reprezentanții Organizațiilor de media au înaintat 5 candidați, dintre care urmează să fie selectați doar 2.

Astfel, din partea formațiunii PAS sunt înaintați: Larisa Turea, critic de teatru, precum și Orest Dabija – angajat al ministerul Culturii.

Din partea BECS este înaintată Tatiana Crestenco – angajată în cadrul oficiului Avocatului Copilului.

Din partea fracțiunii Shor a fost înaintată Anastasia Svetlicinîi – fostă angajată la TV6.

Organizațiile de media i-au înaintat pe:

Verșinin Alexandru – fost angajat al TRM

Rîbca Eugeniu – recomandat de API

Aneta Gonța – expertă de media, recomdantă de API

Saharneanu Valeriu – ziarist, fost deputat

Călugăru Larisa – de la Ziarul Național.

Realitatea.md amintește că anterior președinta țării, Maia Sandu, l-a propus pe Ruslan Mihalevschi, redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți, în calitate de membru al acestui Consiliu. În același timp, Guvernul a desemnat-o pe Liliana Vițu în această funcție.

#Consiliul Audiovizualului #nume #candidati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom