A fost elaborat Primul mecanism de avertizare timpurie pentru evitarea falimentului companiilor

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Ministerul Economiei, a elaborat Primul Mecanism de Avertizare Timpurie pentru companiile aflate în dificultate. Potrivit informațiilor, mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, din care face parte Republica Moldova, alături de alte 13 țări din regiunea Dunării.

Noul instrument va avea un aport deosebit pentru antreprenori. Prin intermediul aplicație, antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea realiza o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

Totodată, a fost elaborat un proiect de Program național „A doua Șansă”, destinat antreprenorilor autohtoni, care se confruntă cu dificultăți în gestionarea businessului, sunt în prag de faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

În același timp, pe parcursul anului curent, prin intermediul proiectului, au fost organizate 3 sesiuni de instruire „Trial and Error” pentru antreprenorii autohtoni în regiunile Nord, Centru și Sud, care au fost axate pe îmbunătățirea managementului companiei, aspecte motivaționale și gestiunea resurselor. Astfel, 5 companii autohtone au beneficiat de servicii de accelerare a afacerii, prin care experții în domeniu au ghidat antreprenorii în procesul de revitalizare sau restructurare a afacerii.

Aceste realizări, au fost prezentate la Budapesta (Ungaria) de către Finodora Marcu, manager de proiect, în cadrul Conferinței de închidere a proiectului DanubeChance2.0.

Proiectul DanubeChance2.0 – „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării” este co-finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Transnațional Dunărea. Proiectul și-a propus să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial și a depăși stigmatizarea antreprenorilor după falimentul afacerii. Proiectul DanubeChance2.0 a fost implementat de un consorțiu format din 17 parteneri, care provin din 13 țări ale Regiunii Dunării (Slovenia, România, Germania, Austria, Ungaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Ucraina, Belgia, Italia, Slovacia și Serbia), iar managementul proiectului a fost asigurat de organizația IFKA Public Benefit Nonprofit Ltd. din Ungaria.

#mecanism #faliment #odimm #antreprenori #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.