A fost elaborat Primul mecanism de avertizare timpurie pentru evitarea falimentului companiilor

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Ministerul Economiei, a elaborat Primul Mecanism de Avertizare Timpurie pentru companiile aflate în dificultate. Potrivit informațiilor, mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, din care face parte Republica Moldova, alături de alte 13 țări din regiunea Dunării.

Noul instrument va avea un aport deosebit pentru antreprenori. Prin intermediul aplicație, antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea realiza o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

Totodată, a fost elaborat un proiect de Program național „A doua Șansă”, destinat antreprenorilor autohtoni, care se confruntă cu dificultăți în gestionarea businessului, sunt în prag de faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

În același timp, pe parcursul anului curent, prin intermediul proiectului, au fost organizate 3 sesiuni de instruire „Trial and Error” pentru antreprenorii autohtoni în regiunile Nord, Centru și Sud, care au fost axate pe îmbunătățirea managementului companiei, aspecte motivaționale și gestiunea resurselor. Astfel, 5 companii autohtone au beneficiat de servicii de accelerare a afacerii, prin care experții în domeniu au ghidat antreprenorii în procesul de revitalizare sau restructurare a afacerii.

Aceste realizări, au fost prezentate la Budapesta (Ungaria) de către Finodora Marcu, manager de proiect, în cadrul Conferinței de închidere a proiectului DanubeChance2.0.

Proiectul DanubeChance2.0 – „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării” este co-finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Transnațional Dunărea. Proiectul și-a propus să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial și a depăși stigmatizarea antreprenorilor după falimentul afacerii. Proiectul DanubeChance2.0 a fost implementat de un consorțiu format din 17 parteneri, care provin din 13 țări ale Regiunii Dunării (Slovenia, România, Germania, Austria, Ungaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Ucraina, Belgia, Italia, Slovacia și Serbia), iar managementul proiectului a fost asigurat de organizația IFKA Public Benefit Nonprofit Ltd. din Ungaria.

#mecanism #faliment #odimm #antreprenori #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM