Moldovagaz i-a blocat conturile companiei Termoelectrica. Energocom aruncă colacul de salvare

Termoelectrica s-a pomenit cu conturile blocate la solicitarea Moldovagaz. Astfel, orice operațiune pe care vrea să o facă o poate face doar cu permisiunea executorului judecătoresc și a Moldovagaz. Parlamentul a votat alocarea a 1,7 miliarde de lei companiei de stat Energocom, care va achita datoria cesionată la gaz a Termolectrica.

Există un risc sporit ca Republica Moldova să fie deconectată de la gaze. Or, Moldovagaz a venit cu solicitarea către Guvern. (…) La 24 noiembrie Guvernul a examinat soluții. Iar acest lucru necesită modificarea legii bugetului pentru anul 2021, care prevede alocarea celor 1,7 miliarde de lei companiei Energocom. Acest lucru va exclude sistarea gazelor și va susține fluxul de numerar la Moldovagaz pentru a achita plățile către Gazprom și de a îmbunătăți situația la Termoelectrica care contribuie la stabilitatea energetică a Republicii Moldova”, a explicat Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor în cadrul ședinței Parlamentului.

Ministrul Finanțelor susține că Energocom a fost indentificat ca un agent economic care ar menține stabilitatea energeetică a Republicii Moldova.

Guvernul nu poate interveni prin tranzacții economice. A fost gândit un instrument și acesta este Energocom. Dacă se achită direct anumite sume la Moldovagaz atunci operatorul de gaz poate trata sumele achitate la discreție și să acopere orice datorie. Or, cesionarea creanțelor Termoelectrica către Energocom exclude această situație. Prin urmare, suma alocată este direcționată către o datorie existentă și nu există riscul de a acoperi alte datorii”, a punctat Budianschi.

Budianschi dă asigurări că Energocom nu pierde acești bani, în condițiile în care rămâne cu creanța de la Termoelectrica și va fi stinsă în conformitate cu acest contract de cesiune a creanțelor.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.