Autoritățile, cu ochii în soare. Pierd anual 29,3 mln USD în paradisuri fiscale. INFOGRAFIC

Echivalentul salariului anual al unei asistente medicale este pierdut într-un paradis fiscal în fiecare secundă. Anual, statele lumii pierd 427 miliarde USD din taxe și impozite, iar Republica Moldova nu face excepție. Pierderile anuale din taxe și impozite se cifrează la 29,3 mln USD, potrivit Tax Justice 2020.

Impozitul pierdut de la companii se cifrează la 28,4 mln USD anual – cota de impozitare în Republica Moldova este de 12%. Pierderile fiscale la fiecare impozit au o pondere de 1,48%. Pierderile din neplata impozitelor sunt echivalente cu 7% din bugetul pentru sănătate și de 4,5 din cheltuielile pentru educație. Neplata impozitelor de 29,3 mil. USD este echivalentă cu salariul a 5 876 asistente medicale.

„Țările cu venituri mai mici pierd mai mult de jumătate din ceea ce cheltuiesc în sănătate publică în fiecare an în paradisuri fiscale – asta este suficient pentru a acoperi salariile anuale a aproape 18 milioane de asistente medicale în fiecare an ”, a declarat Dereje Alemayehu, coordonator executiv la Alianța Globală pentru Justiție Fiscală.

În regiune, Ucraina are ratări din taxe și impozite în sumă de 621,3 mil. USD, România – 874,4 mil. USD, iar Federația Rusă – 4,7 miliarde USD. Cele mai mari ratări din taxe și impozite, la nivel mondial, le are Brazilia 15 miliarde USD, China 14,8 miliarde USD și Columbia 11,7 miliarde USD.

”În ultimii ani, discrepanța fiscală totală în Republica Moldova (diferența dintre veniturile de facto și cele potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB. Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul pierderile din producția ilegală în economia națională. Cu toate acestea, este evidențiată creșterea rapidă a producției ascunse din sectorul formal (adică evaziunea fiscală), începând cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile”, declara la lansarea studiului privind evaziunea fiscală, Rustam Romaniuc de la Expert – Grup.

Atunci când presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege să se sustragă acestei impozitări fie integral (intrând complet în economia subterană), fie parțial, practicând evaziunea fiscală, deși activitatea sa rămâne în economia oficială. Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care contribuabilul decide să evite impozitele.

Potrivit lui Romaniuc, acest prag depinde atât de sectorul de activitate, cât și de aspecte psihologice sau culturale care sunt greu de cuantificat. Trebuie menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi moderată: conform clasamentului „Doing Business 2020”, ponderea impozitelor totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în România aceasta constituie doar 20,0%, iar în Ucraina – 45,2%. Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată, pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor (de exemplu, calitatea slabă a bunurilor și serviciilor publice). Mai mult, aceștia sunt factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

Ponderea taxelor în PIB-ul Republicii Moldova constituie – 17,3%. Cel mai ridicat nivel a fost în anul 2008 – 20,4%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.