Moldova, unica țară din regiunea Dunării cu un Program Național de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderile Sociale

Republica Moldova este unica țară din regiunea Dunării care va avea un Program Național de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderile Sociale. Noua inițiativă de suport antreprenorial se află la etapa de definitivare, fiind concepută de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în colaborare cu Ministerul Economiei, prin intermediul proiectului transnațional Finance4SocialChange, din care face parte Republica Moldova, alături de alte 14 țări din regiunea Dunării.

Proiectul Programului Național de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderile Sociale a fost prezentat la Budapesta (Ungaria), în cadrul Conferinței de închidere a proiectului Finance4SocialChange. Partenerii proiectului și experții, participanți la eveniment, au apreciat noul mecanism de suport antreprenorial ca fiind un instrument unic și util pentru dezvoltarea anreprenoriatului social nu doar în Republica Moldova, dar și în alte țări din regiunea Dunării.

„Acesta va fi un program prin intermediul căruia se dorește crearea unei societăți mai incluzive, utilizând instrumentele de business în soluționarea problemelor sociale. Noul instrument de suport antreprenorial va face parte dintr-o etapă complexă de dezvoltare a economiei sociale și a antreprenoriatului social din Republica Moldova”, a subliniat Finodora Marcu, manager de proiect în cadrul ODIMM.

Noul instrument de suport a fost elaborat de ODIMM în colaborare cu Ministerul Economiei și partenerii de dezvoltare, având ca obiectiv susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural. și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă.

Totodată, cu suportul proiectului european Finance4SocialChange, ODIMM desfășoară în luna noiembrie o amplă Campanie națională de promovare a Inițiativei de antreprenoriat social prin intermediul căreia au fost organizate 10 webinare și 10 ateliere de lucru, 10 sesiuni de informare a publicului țintă, au fost promovate istorii de succes ale antreprenorilor sociali și spoturi educative privind specificul acestui domeniu mai puțin explorat în Republica Moldova.

În cadrul Conferinței de închidere a Campaniei de informare și promovare a antreprenoriatului social în Republica Moldova, care va avea loc pe data de 2 decembrie, va fi lansată harta Antreprenoriatului Social, o platformă WEB menită să devină un instrument util antreprenoriatului social, atât din punctul de vedere al creării vizibilității, cât și de oferire a informațiilor necesare pentru potențialii antreprenori sociali.

Amintim faptul că până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activități sociale.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

Finance4SocialChange este cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI), în cadrul celui de al doilea Apel de proiecte al Programului Transnațional Dunărea 2014-2020. ODIMM este partener în implementarea proiectului Finance4SocialChange, alături de 19 instituții, din 15 țări din regiunea Dunării.

#Finance4SocialChange #afacere sociala #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.