Gazoductul Nord Stream 2, ''instrument de șantaj'' al Rusiei împotriva Ucrainei și Moldovei, susține premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern al Germaniei îşi va schimba poziţia asupra gazoductului contestat Nord Stream 2 şi a acuzat Moscova că foloseşte acest gazoduct ca armă împotriva Ucrainei şi a Republicii Moldova, informează dpa, citată de agerpres.

„M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit „un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova”, a adăugat premierul polonez. „El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”.

Gazoductul cu o lungime de 1230 de kilometri ce trece prin Marea Baltică este menit să transporte gaz din Rusia spre Germania, ocolind Ucraina. Construcţia lui s-a încheiat, însă vanele gazoductului rămân închise în aşteptarea avizelor de funcţionare.

Săptămâna trecută, Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat suspendarea procedurii de avizare a Nord Stream 2, invocând prevederea UE conform căreia operatorul gazoductului trebuie să fie independent de producătorul de gaz.

Operatorul, Nord Stream 2 AG, este o subsidiară a gigantului energetic rus Gazprom.

O nouă coaliţie formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP) urmează să preia guvernarea în Germania la începutul lui decembrie.

Acordul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, nu menţionează direct Nord Stream 2, însă stipulează că „legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Formularea este importantă în special pentru Verzi, potrivit negociatorilor, în condiţiile în care ei s-au opus proiectului. FDP este de asemenea sceptic, însă SPD este mai deschis acestui proiect de gazoduct.

#șantaj #gazoduct #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.