Apetitul pentru creditele e consum rămâne mare. Republica Moldova, în topul creșterii statelor din CSI

Moldova în acest an a înregistrat cea mai mare creștere a creditelor de consum din întreg spațiul CSI. 34% creștere este record și pentru Europa. Pe locul doi se află Kazahstan cu o creștere de 28,3%.

Portofoliul creditelor de consum în Moldova a ajuns la 567 mil. USD, iar ritmul de creștere rămâne unul mult mai ridicat față de media din ultimii ani.

În prezent, creditele de consum au o pondere de 18% din totalul portofoliului de credite acordate de băncile moldovenești.

În ultimii ani, băncile din Republica Moldova și-au îmbunătățit portofoliul de credite pe seama persoanelor fizice. După criza bancară din anul 2014, BNM a înăsprit regulile de acordare a împrumuturilor acordate persoanelor juridice. Or, anume persoanele fizice – cei mai bun debitori – au și salvat sistemul bancar moldovenesc. Persoanele fizice sunt cei mai buni platnici. Rata creditelor neperformante este de 3%, în timp ce la persoanele juridice ajunge și la 40%”, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Un element important în majorarea volumului creditelor de consum în anul 2021 a avut-o și achizițiile amânate în perioada pandemică, dar și majorarea veniturilor populației. Dacă acum cinci ani salariul mediu anual constituia 2,6 mii euro, în prezent remunerarea a ajuns la 5 mii de euro.

Majorarea creditelor de consum alimentează presiunile inflaționiste. Or, BNM a majorat rata de bază la 5,50% de la 2,65% pentru a tempera din apetitul de consum al moldovenilor și a impulsiona economisirea. La sfârșitul acestui an, inflația va depăși nivelul de două cifre și nu e exclus ca BNM să înăsprească politica monetară”, a punctat economistul.

În Kazahstan, creditele de consum s-au majorat cu 28,3%. Portofoliul creditelor de consum a fost de 12,9 miliarde USD. În Kârgâzstan majorarea a fost de – 20,1%, iar portofoliul de credite – 246 mil. USD. Uzbekistan – 18,6%. Portofoliul de credite – 2 miliarde USD. Azerbaidjan – 16%. Portofoliul de credite 2,5 miliarde de lei. Rusia – 16%. Portofoliul de credite – 152 miliarde USD. Ucraina – 15%. Portofoliul de credite – 5,7 miliarde de lei. Belarus – 5,7%. Portofoliul de credite – 2 miliarde USD și Armenia – 10,3%. Portofoliul de credite – 1,8 miliarde USD.

#consum #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Obiectivele G7

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.