Filmul „House of Gucci” i-a deranjat pe moștenitorii familiei. Va acționa casa de producție în judecată

30 Nov. 2021, 08:22
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
30 Nov. 2021, 08:22 // Au Bani //  MD Bani

Moștenitorii lui Aldo Gucci, fondatorul brandului de lux, amenință că va acționa în judecată casa de producție care a realizat filmul „House of Gucci”. Ei se plâng că în peliculă membrii familiei sunt înfățișați ca niște golani, ignoranți și nepăsători față de lumea din jurul lor.

Potrivit informațiilor, într-o scrisoare publică, membrii familiei Gucci anunță că-și rezervă dreptul de a lua măsuri legale pentru a-și proteja numele și imaginea.

În regia lui Ridley Scott, pelicula „House of Gucci” prezintă istoria tumultoasă a celebrei case de modă, zguduită de lupte interne, comploturi și chiar asasinate.

Incursiunea în culisele familie Gucci, unde dragostea, nebunia, crima și lăcomia se amestecă, a făcut deja din „House of Gucci” unul dintre cele mai așteptate filme ale anului. Lady Gaga, în rol principal, are șanse să intre în cursa pentru Oscar, la trei ani după musicalul „A Star Is Born”. În pelicula lui Ridley Scott joacă nume mari din cinematografie – Al Pacino, Jeremy Irons, Salma Hayek, Jared Leto. În film apare și Mădălina Ghenea.

„Golani, ignoranți și nepăsători”

Într-o declarație transmisă luni, moștenitorii lui Aldo Gucci – cel care a condus casa de modă timp de 33 de ani, până la mijlocul anilor ’80 – s-au declarat nemulțumiți că realizatorii nu s-au consultat cu ei, fiind prezentați în schimb ca niște „golani, ignoranți și insensibili la lumea din jurul lor”, scrie The Guardian.

„Este extrem de dureros din punct de vedere uman și o insultă la adresa moștenirii pe care este construit astăzi brandul”, spun reprezentanții familiei.

Aceștia sunt deranjați nu doar de filmul în sine, dar și de fapul că Reggiani este prezentată mai degrabă ca „o victimă” care încearcă să supraviețuiască într-o „cultură corporatistă masculină și misogină”.

Moștenitorii amenință că își vor apăra imaginea și demnitatea

Scrisoarea se încheie prin a declara că filmul este o jignire.

„Gucci este o familie care trăiește onorând munca înaintașilor săi, a căror amintire nu merită să fie tulburată pentru a pune în scenă un spectacol ce denaturează adevărul și le face o nedreptate personajelor”, spun moștenitorii lui Aldo Gucci.

Deși în scrisoare se afirmă că „membrii familiei Gucci își rezervă dreptul de a acționa pentru a proteja numele, imaginea și demnitatea lor și a celor dragi”, în document nu se pomenește nimic concret de vreo acțiune în justiție, remarcă The Guardian.

La rândul său, Reggiani, care a fost eliberată din închisoare în urmă cu cinci ani, s-a arătat nemulțumită că nu a fost consultă de producători.

Lady Gaga, cea care dă viață personajului în film, consideră însă că ar fi fost inutil: „Am simțit că aș putea face cu adevărat dreptate acestei povești doar dacă aș aborda-o cu ochiul unei femei curioase, cu spirit jurnalistic, astfel încât să pot citi printre rânduri ce se întâmplă în scenele filmului”, a declarat ea pentru Vogue. „Nimeni nu putea să-mi spună mie cine era Patrizia Gucci. Nici măcar Patrizia Gucci”, a adăugat ea.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.