Filmul „House of Gucci” i-a deranjat pe moștenitorii familiei. Va acționa casa de producție în judecată

„Golani, ignoranți și nepăsători”

Într-o declarație transmisă luni, moștenitorii lui Aldo Gucci – cel care a condus casa de modă timp de 33 de ani, până la mijlocul anilor ’80 – s-au declarat nemulțumiți că realizatorii nu s-au consultat cu ei, fiind prezentați în schimb ca niște „golani, ignoranți și insensibili la lumea din jurul lor”, scrie The Guardian.

„Este extrem de dureros din punct de vedere uman și o insultă la adresa moștenirii pe care este construit astăzi brandul”, spun reprezentanții familiei.

Aceștia sunt deranjați nu doar de filmul în sine, dar și de fapul că Reggiani este prezentată mai degrabă ca „o victimă” care încearcă să supraviețuiască într-o „cultură corporatistă masculină și misogină”.

Moștenitorii amenință că își vor apăra imaginea și demnitatea

Scrisoarea se încheie prin a declara că filmul este o jignire.

„Gucci este o familie care trăiește onorând munca înaintașilor săi, a căror amintire nu merită să fie tulburată pentru a pune în scenă un spectacol ce denaturează adevărul și le face o nedreptate personajelor”, spun moștenitorii lui Aldo Gucci.

Deși în scrisoare se afirmă că „membrii familiei Gucci își rezervă dreptul de a acționa pentru a proteja numele, imaginea și demnitatea lor și a celor dragi”, în document nu se pomenește nimic concret de vreo acțiune în justiție, remarcă The Guardian.

La rândul său, Reggiani, care a fost eliberată din închisoare în urmă cu cinci ani, s-a arătat nemulțumită că nu a fost consultă de producători.

Lady Gaga, cea care dă viață personajului în film, consideră însă că ar fi fost inutil: „Am simțit că aș putea face cu adevărat dreptate acestei povești doar dacă aș aborda-o cu ochiul unei femei curioase, cu spirit jurnalistic, astfel încât să pot citi printre rânduri ce se întâmplă în scenele filmului”, a declarat ea pentru Vogue. „Nimeni nu putea să-mi spună mie cine era Patrizia Gucci. Nici măcar Patrizia Gucci”, a adăugat ea.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.