Cu mâna pe inimă, consilierul Maiei Sandu, Negruța a fost numit în Consiliul de Observatori la Moldovagaz

30 Nov. 2021, 12:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2021, 12:23 // Actual //  bani.md

Adunarea generală extraordinară a acționarilor SA „Moldovagaz” a aprobat componența reînnoită a Consiliului de Observatori al întreprinderii, potrivit unuiu anunț al companiei.

Printre membrii acestuia sunt Elena Burmistrova, Vicepreședintele Consiliului de administrație al SAP „Gazprom”, directorul general al SRL „Gazprom Export”, Serghei Kuzneț, membrul Consiliului de Administrație și șef al Departamentului SAP „Gazprom”, Dmitri Handoga, șeful de Departament SAP „Gazprom”, Kirill Neiumin, șeful de Direcție SAP „,Gazprom”, Veaceslav Negruță, consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul economic și Constantin Borosan, Secretar de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. La fel, Secretarul General al Ministerului Finanțelor, Dina Roșca, a devenit membru al Comisiei de cenzori.

Consilierul prezidențial în domeniul economic, Veaceslav Negruța a fost propus de către Agenția Proprietăți Publice (APP) în Consiliul de administrare al întreprinderii S.A. „Moldovagaz”.

Potrivit Maiei Sandu, candidatura lui Negruță a fost propusă, după ce a fost modificată legea și a oferit posibilitatea Președinției să-și delege reprezentant în această instituție. Argumentul șefei statului este faptul că, Moldovagaz nu ar fi transparentă și autoritățile de la Chișinău nu cunosc ce cheltuieli are întreprinderea.

SA „Moldovagaz” a fost fondată în anul 1999. SAP ”Gazprom” deține 50% din acțiuni, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova 35,33%, Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria 13,44%, persoanele fizice și juridice 1,23%.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.