Legea bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobată în lectura a doua. Nu a fost susținut de opoziție

Proiectul bugetului legii de stat pentru anul 2022 a fost aprobat astăzi, 6 decembrie, în lectura a doua, cu votul a 55 de deputați. Toate amendamentele opoziției parlamentare – BCS și Partidul Șor nu au fost susținute de majoritatea parlamentară – PAS, astfel, aceștia s-au abținut de la votarea bugetului anului viitor, scrie Realitatea.md.

Opoziția a anunțat din start că nu va susține actualul proiect de lege al bugetului de stat, din considerentul că majoritatea parlamentară nu a susținut măcar un amendament, din toate cele prezentate de către fiecare deputat BCS și al Partidului Șor.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acest lucru ca „un maraton al amendamentelor”, iar referitor la faptul că nu a fost susținut nici un amendament, speakerul a menționat că bani pentru dezvoltarea regională sunt prevăzuți în buget, iar orice primar, indiferent de culoarea politică va putea aplica la aceste fonduri prin scrierea proiectelor.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022, prevede venituri de 50,1 miliarde de lei, cheltuieli – 65,2 miliarde de lei, iar deficitul – 15,1 miliarde de lei.

Legea bugetului de stat pentru anul 2022 este bazat pe Programul de activitate al Guvernului, iar la elaborarea acestuia s-a ținut cont de impactul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, de creșterea prețurilor de import și de necesitatea protecției populației în contextul acestor riscuri, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Majorarea veniturilor din anul viitor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Datoriile de stat la 31 decembrie 2022 se estimează a fi la 103,3 miliarde de lei, ceea ce va constitui 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 este prognozată o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat se examinează de Parlament în trei lecturi.

Precizăm că, Guvernul a aprobat la data de 19 noiembrie curent, proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2022. La data de 25 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege al bugetului legii de stat.

#lectura a doua #2022 #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.