Prohibiție pe construcția stațiilor PECO. Ce alte modificări a mai votat Guvernul la legea produselor petroliere

Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv proiectului de lege care prevede modificări la mai multe acte normative ce se referă la activitatea operatorilor de pe piața produselor petroliere. Proiectul de lege își propune să asigure crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea liberei concurențe, cât și eficiența în acest sector.

Prin urmare, principala prevedere a proiectului ține de instituirea unui moratoriu de 6 luni asupra eliberării autorizațiilor de construcție a stațiilor de alimentare cu produse petroliere principale și gaze lichefiate.

De asemenea, va fi anulată taxa fixă de licență care la moment constituie 260 de mii de lei per import și se va aplica taxa generală a licenței în mărime de 3250 de lei. Măsura vine urmare a constatării aplicării neuniforme a taxelor pentru eliberarea licențelor pentru importul și comercializarea angro a benzinei/motorinei și importul și comercializarea angro a gazului lichefiat.

Concomitent, se propune introducerea taxei în structura accizelor la importul produselor petroliere de 10 lei per tonă. Includerea acestor taxe va facilita accesul noilor operatori, care au capacități reduse, pe piața angro a carburanților, dat fiind faptul că aceștia nu vor suporta costuri ulterioare în desfășurarea afacerii. Prin această modificare, se va asigura și egalitatea tuturor participanților pieței în raport cu statul, care licențiază desfășurarea acestei activități de întreprinzător.

Mai mult decât atât, pentru a exclude apariția intermediarilor pe piață și a reduce riscul de contrabandă, se propune și interzicerea revânzării angro a produsele petroliere.

În același proiect se prevede majorarea cuantumului sancțiunilor contravenționale, or sancțiunile care se conțin în Codul contravențional, la moment, nu sunt adaptate la realitățile pieței produselor petroliere. Astfel, potrivit documentului, sancțiunile stabilite în Codul contravențional pentru încălcarea legislației în domeniul pieței produselor petroliere urmează a fi majorate de aproximativ 10 ori. De exemplu, dacă pentru încălcarea regulilor de păstrare a produselor petroliere persoana juridică poate fi sancționată cu amendă de la 4500 de lei la 6000 de lei, prin modificările propuse sancțiunile vor fi de la 45000 de lei la 60000 de lei.

#PECO #moratoriu #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.