Serbia devine membru în Banca Internaţională de Investiţii. „A fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere!

09 Dec. 2021, 12:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2021, 12:10 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

„La data de 8 decembrie 2021, a avut loc cea de a patra şedinţă a Consiliului Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii, cel mai înalt organism de conducere a instituţiei menţionate. Evenimentul a fost organizat în format hibrid: şapte dintre cei nouă acţionari au participat în persoană la sediul IIB din Budapesta, în timp ce ceilalţi doi au participat online”, anunţă banca.

În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam, scrie money.ro.

Acesta este primul Consiliu al Guvernatorilor organizat după mutarea sediului Băncii în clădirea istorică Lanchid Palota, în regim permanent. Anterior, la data de 6 decembrie 2021, şedinţa Consiliul de Administraţie a precedat şedinţa guvernatorilor.

„Punctul central de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Guvernatorilor a fost reprezentat de cererea Republicii Serbia de aderare, în calitate de membră, la Banca Internaţională de Investiţii. Este important să subliniem faptul că chestiunea aderării unei noi ţări a devenit subiect de discuţii pentru prima oară în mai mult de o jumătate de secol de existenţă a acestei instituţii. Drept consecinţă, a fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere a Republicii Serbia ca stat acţionar”, precizează banca.

Această decizie va permite IIB să îşi extindă operaţiunile în Europa, continuând traseul „european” strategic al ultimilor câţiva ani, pentru creşterea nivelurilor de capital, pentru consolidarea în continuare a stabilităţii financiare şi a diversificării geografice prin prisma accesului la pieţele din regiunea balcanică.

Mai mult decât atât, calitatea de stat membru a Serbiei va oferi un impuls suplimentar pentru dezvoltarea legăturilor comerciale şi economice cu ţările la nivel bilateral, precum şi multilateral, prin implementarea proiectelor cu o componentă de integrare.

În anul 2021, IIB a emis obligaţiunile cu cea mai lungă perioadă de scadenţă stabilită vreodată, şi anume 20 de ani.

„Dacă centralizăm rezultatele intermediare din ultimii nouă ani de activitate, de la începerea relansării băncii în anul 2012, pot fi subliniate următoarele realizări principale. Volumul total al investiţiilor realizate în economiile statelor membre se cifrează la 3,1 miliarde de euro. Portofoliul de creditare şi documentar a crescut de 13 ori, de la 95,6 milioane euro până la 1,3 miliarde euro în prezent. Activele au crescut de aproape 5 ori, de la 367 milioane euro la 1,8 miliarde euro. Volumul total al finanţării atrase de Bancă este în valoare de 2,5 miliarde euro. Nivelul creditelor neperformante a scăzut de la 75,3% din portofoliul total la 2,3%.”

Guvernatorii spun că, în ciuda contextului global relativ dificil, banca şi-a crescut semnificativ nivelul de asistenţă acordată statelor membre, iar performanţele generale au depăşit previziunile făcute pentru anul în curs.

Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în 1970. În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Banca are rating S&P A- (perspectivă stabilă), rating Moody’s A3 (perspectivă stabilă), rating Fitch A-, rating ACRA A (perspectivă stabilă).

24 Iul. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 17:33 // Actual //  Ursu Victor

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.