Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarul și persoana care controlează operatorul aerian FLYONE, Vladimir Cebotari, susține că a fost surprins de decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care au fost respinse investițiile companiei și s-a dispus aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile.

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru BANI.MD, Cebotari afirmă că reprezentanții companiei nu înțeleg la ce investiții face referire decizia autorităților.

„Am fost surprinși de decizia Comisiei pentru aprobarea investițiilor, în condițiile în care noi nu știm despre ce investiții este vorba la companie”, a declarat Vladimir Cebotari pentru BANI.MD.

Acesta susține că, înainte de adoptarea hotărârii, FLYONE a încercat în repetate rânduri să obțină explicații din partea instituțiilor statului.

„Ba mai mult, înainte de emiterea deciziei de către Comisie, noi ne-am adresat de mai multe ori autorităților statului pentru clarificări și cu solicitarea de a avea întrevederi, însă până în prezent nu am obținut niciun răspuns”, a mai declarat Cebotari.

Astăzi, CEIISS a anunțat că a refuzat aprobarea investițiilor realizate de FLYONE într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a dispus aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile, în urma unei proceduri de examinare desfășurate pe parcursul a aproximativ 11 luni.

Ulterior, FLYONE a transmis că nu desfășoară activități investiționale în domenii de importanță pentru securitatea statului, că nu a solicitat autorizarea unor astfel de investiții și că activitatea companiei, inclusiv operarea zborurilor regulate și charter, nu este afectată de decizia autorităților.