Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.